Pagină:Kingdom-covenant-provides-new-worlds-ruller-1949.pdf/5

15 septembrie, 1949

Turnul de Veghe

277

a reconstruit templul și Ierusalimul, țara lui Iuda nu a mai avut niciodată un rege uman care să domnească pe „tronul lui Iehova” de pe Muntele Sion din Ierusalim. Astăzi, locul anticului Ierusalim este internaționalizat. De asemenea, republica modernă a Israelului are un președinte non-Teocratic și nu un rege din linia lui David sau din tribul lui Iuda. Ce se întâmplă atunci? A eșuat legământul lui Iehova? S-a dovedit el nesigur? În niciun caz! Dar funcționarea activă a legământului a fost suspendată până la împlinirea legământului în Moștenitorul său Permanent. Acest lucru este arătat în aceste cuvinte către regele Zedechia: „Așa vorbește Domnul Iehova: Îndepărtează mitra și scoate coroana; aceasta nu va mai fi la fel; înalță ce este smerit și coboară ce este înalt. O voi răsturna, o voi răsturna, o voi răsturna; și aceasta de asemenea, nu va mai fi, până nu va veni cel al cărui drept este; și eu i-o voi da.” -- Ezechiel 21: 26, 27, Am. Stan. Ver.

¹⁰ Cine este cel al cărui drept este să domnească ca Fiu al lui David și ca Moștenitor Permanent al legământului divin? Când a venit el? I-a dat Iehova coroana, sceptrul și tronul pentru a domni împreună cu acestea într-un mod activ? Având în vedere acum situația periculoasă din lume, răspunsurile la aceste întrebări devin urgente. Termenii legământului ne ajută să stabilim cine este el. Așadar, aceștia ne îndrumă în a decide pe cine să acceptăm ca și conducător mondial în acest timp critic. În primul rând, această Persoană importantă trebuie să fie sămânța sau urmașul lui David conform relației trupești. El trebuie să fie, de asemenea, Fiul lui Dumnezeu, căci în legământ Iehova a spus: „Eu îi voi fi tată și el va fi fiul meu”. În plus, deoarece legământul spunea: „El va zidi o casă pentru numele meu”, acesta Unul trebuie să zidească un templu pentru numele lui Iehova. Această lucrare de construire a templului este o parte esențială a legământului pentru Regat. David nu a fost ca Melhisedec în a fi un rege-preot. Prin urmare, legământul cu David nu a inclus o preoție. Cu toate acestea, Moștenitorului Regatului a fost promis că va fi interesat de închinarea la Iehova și că va construi un templu glorios pentru numele său, promovând singura închinare adevărată. Așadar, toate aceste trăsături le căutăm la marele Moștenitor al Regatului pentru a-l identifica. În aceasta nu suntem lăsați în seama facultăților noastre slabe, ci Dumnezeu face ca identificarea să apară clar.

¹¹ Ne amintim că, după ce regele Saul s-a dovedit necredincios și Dumnezeu l-a trimis pe profetul său Samuel să-l ungă pe unul dintre cei opt fii ai lui Iese din Betleem ca rege în locul lui Saul, Iehova l-a arătat pe David și i-a spus lui Samuel: „Ridică-te, unge-l, căci acesta este el”. Așadar, Samuel l-a uns pe băiatul păstor David cu untdelemnul special de ungere ca rege al lui Iehova. (1 Sam. 16: 12, 13) Imediat, spiritul lui Iehova a venit peste David, dându-i o dublă identificare din partea Dumnezeului său. Același lucru este valabil și în legătură cu Moștenitorul

permanent al lui David, Fiul promis al lui Dumnezeu, care urma să fie Regele și Constructorul unui templu glorios pentru numele lui Iehova. Marele Dumnezeu invizibil i-a dat mai întâi identificarea prin intermediul îngerilor. Pentru ca acest Fiu al lui David să poată fi Fiul lui Dumnezeu în sensul cel mai înalt, Iehova l-a ales pe Fiul său întâi născut, „întâiul născut din toată creația”, pentru a-și lăsa deoparte gloria spirituală cerească și a lua viața pe pământ ca un om perfect din carne și oase. Prin urmare, nașterea sa pe pământ trebuie să fie printr-o fecioară. Nu orice fecioară din Israel, nici orice fecioară din tribul lui Iuda. Nu, ci legământul cu David cerea ca această fecioară evreică să fie de descendență regală pentru el. Aceasta este ceea ce fecioara evreică pe nume Maria a fost.

¹² Înainte ca Moștenitorul Regatului din cer să fie conceput în pântecele Mariei, Iehova l-a trimis pe îngerul său Gabriel pentru a-i obține consimțământul și a-i spune: „Vei zămisli în pântecele tău și vei naște un fiu și-i vei pune numele ISUS. El va fi mare și va fi numit Fiul Celui Preaînalt: și domnul Dumnezeu îi va da tronul tatălui său David; și el va domni peste casa lui Iacov în veac; și regatul său nu va avea sfârșit... Spiritul sfânt va veni peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, și Sfântul care se va naște va fi numit Fiul lui Dumnezeu.” Când acest Isus s-a născut în cetatea natală al lui David, Betleem, îngerul lui Iehova s-a arătat păstorilor în câmpurile de afară și l-a identificat pe Moștenitorul Regatului, spunând: „Iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul; căci vi s-a născut astăzi, în cetatea lui David, un Salvator, care este [sau va fi] Cristos Domnul.” (Luca 1: 31-33, 35 și 2: 10, 11, Am. Stan. Ver.) Cuvântul grecesc „Cristos” traduce cuvântul ebraic „Mesia” și înseamnă „cel uns” sau „cel sfințit”. Acest nou-născut urma să se dezvolte în Mesia cel promis, pe care Dumnezeu l-a sfințit pentru Regat. Aceasta a fost punctul culminant al „îndurărilor lui David” sau al „bunătății iubitoare față de David”, ca Mesia să se nască din genealogia sa!

IDENTIFICAREA LUI MESIA

¹³ Desigur, când s-a născut Isus, el nu era atunci Mesia, căci nu era încă uns de Dumnezeu, la fel cum nu a fost uns David la nașterea sa în Betleem. Moștenitorul permanent al lui David la legământul pentru Regat trebuia să primească această ungere specială de la Dumnezeu pentru a deveni Regele veșnic. Fără îndoială, au existat mulți descendenți bărbați ai regelui David prin fiul său Solomon sau prin celălalt fiu al său, Natan. Dar descendentul anume care urma să fie Mesia și Moștenitor al legământului trebuia să fie uns de Iehova, care a stabilit acest legământ. Acum, Iosif, iudeul logodit cu Maria, era din