Deschide meniul principal

Pagină:A-victory-dedicated-to-jehovahs-honor-1950.pdf/6

Această pagină nu a fost verificată


182
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.


8: 22; 12: 25; Efeseni 2: 1; Evrei 11: 1; Iacov 2: 26) Isaia descrie „moartea” lor astfel: „Doamne, Dumnezeul nostru, alți domni afară de Tine au stăpânit peste noi, dar numai prin Tine vom pomeni Numele Tău. Ei sunt morți și nu vor trăi; sunt decedați și nu vor învia; de aceea i-ai visitat și i-ai distrus și ai făcut ca toată amintirea lor să piară.” - 26: 13, 14.
ALȚII SE ALĂTURĂ BĂTĂLIEI
15 În drama antică, asaltul neînfricat al celor trei sute ai lui Ghedeon a măturat inamicul terifiat spre Iordan, în plină fugă, iar acest succes uimitor a alimentat curajul în venele altor israeliți și i-a îndemnat să se adune pentru a continua urmărirea. Raportul despre aceasta și despre ceea ce a urmat este dat în Judecători 7: 23-25 și 8: 1-3:
16 „Și bărbații lui Israel s-au adunat din Naftali, din Așer și din toată Manase, și au urmărit pe Madian. Iar Ghedeon a trimis mesageri prin toată regiunea deluroasă din Efraim, zicând: „Coborâți-vă împotriva lui Madian și luați înaintea lor apele, până la Bet-Barah, chiar Iordanul.” Astfel, toți bărbații din Efraim s-au adunat și au luat apele până la Bet-Barah, chiar Iordanul. Și au prins pe cei doi prinți ai lui Madian, Oreb și Zeeb; și l-au ucis pe Oreb la stânca lui Oreb, iar pe Zeeb l-au ucis la teascurile lui Zeeb, și au urmărit pe Madian: și au adus capetele lui Oreb și Zeeb lui Ghedeon, dincolo de Iordan. Și bărbații din Efraim i-au spus: De ce ne-ai slujit astfel, căci nu ne-ai chemat când ai mers să te lupți cu Madian? Și s-au certat cu el aspru. Iar el le-a spus: „Ce am făcut eu acum în comparație cu voi? Nu este oare culesul strugurilor din Efraim mai bun decât recolta lui Abiezer? Dumnezeu a dat în mâinile voastre pe prinții lui Madian, Oreb și Zeeb; și ce am putut eu face în comparație cu voi? Atunci mânia lor împotriva lui s-a potolit, când a spus acestea.” — Am. Stan. Ver.
17 După atacul inițial, lupta s-a transformat într-o bătălie pe fugă și, pe măsură ce se îndrepta spre Iordan și dincolo de acesta, întăriri din Israel au venit să se alăture celor trei sute de oameni care îi urmăreau. Primii care s-au alăturat spontan luptei au fost din Neftali, Așer și Manase, triburi din care proveniseră inițial cei 32.000, dar ale căror rânduri s-au redus la cei trei sute folosiți în cele din urmă, ca urmare a testelor pentru a-i elimina pe cei fricoși și egoiști. Fără îndoială, unii dintre cei care au ieșit acum pentru a lupta se număraseră printre cei 31.700 trimiși anterior acasă. Alții, precum efraimiții, au primit chemarea la acțiune după ce punerea pe fugă era în plină desfășurare.

18 În împlinire, rămășița unsă a trecut prin curățire și epurare a templului pentru a fi pregătită pentru lupta sfântă, iar când a fost în sfârșit echipată cu suficient adevăr pentru a-i pune pe fugă pe reprezentanții vizibili ai lui Satan de la așezarea lor pe teritoriul lui Iehova ca „puteri superioare”, unșii au lansat atacul. Martorii au dovedit din Biblie că liderii mondiali invadaseră un loc aparținând lui Dumnezeu și lui Cristos, iar îndrăzneala lor în demascare și incapacitatea inamicului de a riposta și de a-și menține poziția i-au făcut pe alți observatori să vadă că agenții lui Satan nu își puteau menține poziția ca „puteri superioare”. Prin urmare, ca „puteri superioare”, acești lideri mondiali au devenit morți în ochii observatorilor, care le-au spus și altora, care, la rândul lor, au spus și mai multor persoane acest adevăr care a străpuns ca de o lovitură de sabie fabula „puterilor superioare” despre conducătorii asupritori. Unii dintre primii care s-au adunat de partea rămășiței unse la începutul anilor 1930 știau anterior de martori și participaseră la întâlniri, dar, asemenea fiului risipitor egoist din parabolă, s-au rătăcit în propriile lor căi plăcute, cu cea mai mică rezistență. (Luca 15:11-32) Acum se întorc la închinarea Tatălui, alături de un număr tot mai mare de persoane care primesc pentru prima dată invitația de a se alătura luptei creștine. Aceste numere suplimentare care sunt adunate sunt 'alte oi' ale Domnului, care vor forma în cele din urmă o mare mulțime din toate națiunile, popoarele, neamurile și limbile. — Rev. 7: 9-17.
19 Nu a fost arătată decât după moartea întâiului născut din Egipt mulțimea mixtă mărșăluind alături de Israel? (Exod 12: 38) Și după uciderea puterii madianite prin înfrângere, întăriri numeroase s-au alăturat celor trei sute? Așadar, este după ce începe a zecea plagă antitipică și înfrângerea că clasa 'altor oi' se adună. Adevărul cu privire la „puterile superioare” ca fiind Dumnezeu și Cristos a fost clarificat în 1928 și 1929, iar de atunci, acest adevăr direct a fost mânuit în mod repetat ca o parte importantă a sabiei spiritului. A fost o parte a luptei continue, care a durat de-a lungul anilor, câștigând o publicitate larg răspândită și care a atras atenția prin mii de procese judiciare implicând ciocniri cu autoritățile lumești asupra drepturilor de a predica, salutarea steagurilor, aclamația oamenilor, serviciul militar etc. Cu cât mai mult lumina adevărului strălucea; cu atât mai mult ecourile și sunetele de laudă reverberau, cu atât mai mulți oameni de bunăvoință s-au alăturat rândurilor martorilor lui Iehova.
20 Madianiții și aliații lor invadaseră țara despre care se presupunea că era ocupată de închinătorii adevărați, o poluaseră și o jefuiseră, o sărăciseră, o lăsaseră pustiită și neroditoare. Dar când au fost fost puși pe fugă de israeliții revigorați și întăriți și au fugit spre