Această pagină nu a fost verificată
15 Iunie, 1950
Turnul de Veghe
189
congres. Convention Committee și alții desemnați special au căutat cu diligență un teren în oraș sau în afara orașului pentru tabără, dar a fost imposibil să găsim ceva. Am acoperit o zonă cu o rază de douăzeci și cinci de mile din centrul orașului New York. Majoritatea orașelor și comunităților au interzis taberele de rulote și cazarea cu rulote. Se pare, așadar, că toți participanții la congres vor trebui să facă planuri pentru a sta în case sau hoteluri în orașul New York sau să își facă propriile aranjamente pentru a campa la o oarecare distanță de oraș și a face naveta zilnic. Nu recomandăm această ultimă opțiune, deoarece traficul din orașul New York este extrem de aglomerat dimineața. Societății îi pare foarte rău să facă acest anunț, deoarece la majoritatea congreselor am avut întotdeauna tabere de rulote excelente. Dar acestea au fost în Vest sau Midwest, unde am avut mult spațiu. În New York există puțin spațiu și, deși comunitățile din afara orașului pot avea mult spațiu adecvat, acesta nu este disponibil din cauza restricțiilor orașului sau a proprietăților deținute de persoane private care nu doresc să le închirieze pentru o tabără de rulote timp de opt până la zece zile. Anunțăm acest lucru acum pentru ca voi să vă puteți planifica în consecință. Știm că mulți vor fi dezamăgiți din cauza acestui lucru, dar până acum nu am reușit să găsim un loc potrivit după luni de muncă asiduă.
Nu vor exista camere gratuite pentru pionieri la congres, deoarece acestea vor fi folosite pentru a găzdui frații europeni. În unele țări este imposibil, din cauza restricțiilor valutare,
să se obțină suficienți bani pentru a plăti camerele, așa că camerele gratuite vor fi atribuite fraților din țări în care controalele valutare le interzic să i-a suficienți bani pentru camere, ci permit doar fonduri pentru transportul lor în moneda locală.
Societatea și-a înființat un sediu central în orașul New York pentru a se ocupa de chestiunile legate de congres, în special de cazare. Toate comunicările referitoare la convenție trebuie adresate Watchtower Convention Committee, 557 W. 157th Street, New York 32, New York.
Martorii lui Iehova din Statele Unite, Canada și din întreaga lume fac planuri de mai bine de un an pentru a veni la New York. Acum, momentul se apropie și trebuie să faceți aranjamentele finale, să obțineți o cameră și să decideți cum veți călători. Sperăm că v-ați hotărât să participați pe deplin la adunare și să fiți prezenți la toate sesiunile. Ca adevărați studenți ai Bibliei, știm, prin grația Domnului, că veți dori să participați la toate sesiunile, deoarece acestea vor fi instructive și ne vor pregăti mai bine să predicăm Cuvântul în întreaga lume ca mărturie. Sperăm sincer că toată lumea va avea o călătorie foarte plăcută la New York City și că Iehova ne va binecuvânta pe toți din belșug participând la această adunare internațională a martorilor lui Iehova de pe stadionul Yankee. Toți oamenii care iubesc adevărul și dreptatea și care sunt nerăbdători să-l cunoască pe Iehova și să înțeleagă mai bine Cuvântul Său sunt cu siguranță bineveniți să participe.
HAMAN „MÂNDRIA MERGE ÎNAINTEA DISTRUGERII”
Biblia îl dezvăluie pe Satan ca fiind heruvimul protector pentru prima pereche umană și spunând în inima sa: „Voi fi ca Cel Preaînalt”. Și el era hotărât să-și realizeze această ambiție, chiar dacă aceasta însemna să arunce în distrugere fiecare dintre creaturile inteligente ale lui Dumnezeu, atât vizibile, cât și invizibile. Un personaj cu o fire similară, a cărui relatare se găsește și în Biblie, a fost Haman. Deoarece un evreu, Mardoheu, a refuzat să i se închine, el a pus la cale o conspirație pentru a șterge întreaga rasă a poporului ales tipic al lui Dumnezeu. Și nu numai atât, dar, fiind un om foarte bogat, a fost dispus să plătească optsprezece milioane de dolari în vistieria regelui pentru privilegiul de a face acest lucru! Dar Haman a fost adus la cunoștința adevărului proverbului scriptural: „Mândria merge înaintea distrugerii și un spirit trufaș înaintea căderii.” (Prov. 16: 18, An Amer. Trans.) Așa cum Satan însuși va fi făcut să știe acest lucru, și asta într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Relatarea din cartea Estera dezvăluie că Haman era fiul lui Hammedatha și o agatită. Prin urmare, el aparținea rasei amaleciților, popor care se opusese violent evreilor în drumul lor spre țara Canaanului și despre care Iehova i-a poruncit lui Moise: „Scrie aceasta ca un memorial într-o carte și repetă în urechile lui Iosua: că eu voi șterge complet amintirea lui Amalec de sub cer.” (Exod 17: 14, Am. Stan. Ver.) El a fost un prinț care a trăit în Shushan, capitala Persiei, spre începutul secolului al V-lea î.Cr., perioadă în care Xerxes domnea peste cele 127 de provincii ale acelui imperiu, care se întindeau din Etiopia până în India.
Fără îndoială, Haman a fost prezent la ambele ospețe pe care regele Xerses le-a făcut pentru ai săi prinți, conducători, nobil etc., în al treilea an al domniei sale, pentru a sărbători victoriile sale asupra dușmanilor săi, ospețe care au durat împreună 187 de zile. Fiind prinț, el s-a numărat și printre oaspeții favoriți care au participat la banchetul pe care regele îl dăduse în onoarea noii sale regine, Estera, care a înlocuit-o pe încăpățânata Vaști. Dar, datorită discreției reginei Estera, Haman nu a avut cea mai mică bănuială că Estera care era evreică, și, de fapt, nu era alta decât verișoara lui Mardoheu, „evreul care ședea la poarta regelui”. Nici nu este probabil să fi știut de serviciul pe care Mardoheu i-l făcuse regelui Xerses dezvăluind un complot din partea a doi dintre şambelanii regelui de a-l ucide.
După aceste lucruri, Haman a fost înaintat la funcția de șef al tuturor prinților, făcându-l mare vizir. Mândru, vanitos și însetat de adulație și laude, cel mai probabil la sugestia lui Haman regele a dat ordinul ca toți slujitorii săi să se închine înaintea lui Haman. Și toți s-au supus, cu excepția evreului Mardoheu, care, având legea lui Dumnezeu ca să îl îndrume, a refuzat în mod constant să se închine lui Haman.
Când i-a fost adus acest lucru la cunoștință lui Haman și a văzut că „Mardoheu nu se pleca și nu se închina înaintea lui, s-a umplut de mânie”. Și furia lui a fost atât de mare încât nu s-a mulțumit doar să-l distrugă pe Mardoheu: „A considerat că este sub demnitatea lui să pună mâna numai pe Mardoheu, căci îi spuseseră din ce rasă era Mardoheu. Și Haman a căutat să-i distrugă pe toți iudeii care erau în tot regatul lui Așherxeș, chiar și pe poporul lui Mardoheu.” - Estera 3: 1-6, An Amer. Trans.
