Această pagină nu a fost verificată
October 15, 1940
The WATCHTOWER
309
Iehova Dumnezeu. Astfel, din punctul de vedere al lui Iehova, religia a fost întotdeauna un cadavru. Dar politicienii și oamenii de afaceri au fost înșelați și nu au văzut realitatea, iar ochii lor nu sunt deschiși până când "lucrarea ciudată" a lui Dumnezeu de pe pământ se va încheia. Atunci, acei aliați politici egoiști vor vedea că religia este un lucru falimentar. Ei văd că religia este ipocrită pretinzând că-l slujește pe Dumnezeu, dar acționând ca slujitor al Diavolului, având întotdeauna un caracter necurat și fiind cu totul împotrivă să fie analizată în lumina Cuvântului lui Dumnezeu al adevărului. Acum, elementele politice și comerciale strigă "Trebuie să avem mai multă religie", pentru că ei nu au văzut încă și nu și-au dat seama că religia este diametral opusă "creștinismului", deci contrară tuturor lucrurilor drepte. Atunci când acești oameni vor vedea ce lucru murdar, ipocrit, necinstit și diavolesc este religia, vor acționa împotriva a orice pare religios.
8 În timp ce slujitorii lui Eglon așteptau, Ehud era deja plecat, făcându-și sigură scăparea: "Până să se dumirească ei, Ehud a luat-o la fugă, a trecut de pietrării, și a scăpat în Seira." (Judecători 3:26) Fără îndoială că slujitorii lui Eglon l-ar fi urmărit pe Ehud dacă ar fi știut care era situația reală. Scăparea lui Ehud îi ilustrează deci pe martorii lui Iehova, pe servii credincioși ai lui Dumnezeu, scăpând de slujitorii corupți ai religioșilor, preocupați de nimicirea lor. Martorii credincioși ai lui Iehova au avut un rol în înfigerea "săbiei spiritului", Cuvântul lui Dumnezeu în burta sistemelor religioase. Făcând acest lucru, martorii lui Iehova au fost ocărâți foarte mult, tratați cu răutate și puși în mari pericole; dar prin bunătatea lui Dumnezeu au scăpat de toate și vor continua să scape până când lucrarea lor va fi terminată, înainte să înceapă Armaghedonul. Între timp aliții marilor sisteme religioase așteaptă și strigă prostește după mai multă religie. Apoi se deschide ușa și văd care este situația reală a instituției religioase. Ei vor afla că martorii lui Iehova au vestit adevărul, și anume că religia a plecat de la Diavol, este o cursă pentru toți cei care vor să îl slujească pe Dumenzeu și este folosită ca o înșelătorie pentru oamenii egoiști care o folosesc în mod ipocrit împotriva adevărului și dreptății. Când acești aliați vor fi conștienți de fapte, și anume că religia chiar este înșelătoare și nelegiută, apoi, arată Scripturile, vor fi furioși împotriva a tot ce pare a fi religios. Pentru că nu și-au oferit inimile lui Iehova, ei se află sub influența și puterea demonilor și sunt orbi în fața scopului lui Dumnezeu. Acești slujitori ai sistemelor religioase se îndoiesc chiar și de existența lui Dumnezeu. Fiind influențați de demoni, ei fac eforturi pentru a-i reduce la tăcere pe martorii lui Iehova. Neținând seama de propriile lor legi omenești, ei se străduiesc să distrugă pe oricine
amintește de numele lui Iehova Dumnezeu și despre Împărăția Sa. Acest lucru este arătat de faptul că slujitorii lui Eglon l-au urmărit pe Ehud cu scopul de a-l ucide.
9 Textul arată că Ehud "a trecut de cariere". Acele "cariere" de lângă Ghilgal au fost chipuri cioplite, ridicate sub influența demonilor, pentru a-i aduce ocară numelui lui Iehova. (Vezi Judecători 3:19, marg.) Ehud a trecut de acele chipuri și "a fugit în Siera" (A.R.V), nume care înseamnă "asprime". Locul era în mod evident un ținut accidentat, care i-a fost dat seminției lui Efraim, nu departe de Șilo, unde a fost ridicat tabernacolul. (Iosua 18:1) Acel teritoriu se învecina cu cel al seminției lui Beniamin, din care făcea parte Ehud. În acest moment Ehud îi ilustra pe
servii credincioși ai lui Iehova care sunt acum pe pământ, iar ilustrația arată aceștia primesc protecție și găsesc refugiu în organizația lui Iehova, care este ilustrată de apropiera cortului. Acel ținut aspru sau muntos i-a oferit protecție lui Ehud. Organizația Teocratică le oferă protecție servilor credincioși ai lui Iehova care au fugit în ea. Rețineți faptul că Ehud în organizație l-a ilustrat uneori pe Cristos Isus, iar alteori "rămășita" (Romani 11:5; Apocalipsa 12:17), în timp ce în alte locuri din dramă el L-a ilustrat sau a jucat doar rolul lui Cristos Isus. Fugind aproape de munți, el îi ilustreză pe cei care fug acum la Împărăția ui Dumnezeu pentru a fi protejați. Cadrul se schimbă acum pentru a arăta un alt lucru important: "Cum a ajuns, a sunat din trâmbiță pe muntele lui Efraim. Copiii lui Israel S-au pogorât cu el de pe munte și el S-a pus în fruntea lor." --Judecători 3:27.
10 În acest punct al dramei, Ehud l-a ilustrat sau reprezentat doar pe Cristos Isus. El a suflat din trâmbiță pentru a-i aduna pe toți izraeliții și L-a ilustrat astfel pe Domnul Isus Cristos la conducerea "oștirilor din cer", care aud sunetul de război al trâmbiței Lui și Îl urmează. (Apocalipsa 19:14) Fără îndoială că Ehud a suflat din trâmbița pentru război chiar în ziua în care a fugit, iar sunetul trâmbiței a fost pentru a-i chema pe oameni la război. Ehud trebuia să lovească în momentul în care dușmanul era încă demoralizat. Atunci Ehud l-a ilustrat pe Cristos Isus în momentul în care "lucrarea ciudată" a lui Iehova de pe pământ va fi terminată.
Este timpul antitipic pentru a începe "lucrul nemaiauzit", iar Cristos Isus, Mai Marele Ehud, face să sune trâmbița, chemând oștirea îngerească a cerului să-L urmeze la război pentru execuția dușmanului. Această parte a ilustrației corespunde exact cu profeția lui Ezechiel în care este scris că "șase oameni cu arme de nimicire" au intrat în acțiune după ce omul cu călimara a făcut un semn pe fruntea celor care aveau să fie cruțați de la nimicire. (Ezechiel 9:1-6) Odată ce "lucrarea ciudată" a lui Iehova, la care rămășița și însoțitorii ei participă, va fi
