1. Fericită clipă ce pot avea la al milei tron,
Unde, mijlocind ruga mea, stă prietenul cel mai bun.
Bunătatea Ta, acolo, deplin o aflu, Doamne!
Acolo mă-mpărtăşeşti din însoţirea-Ţi promisă.
2. Dincolo sună chemarea. Vino, obositule!
Calcă-Mi urma şi vei primi pace şi mângâiere!
Ia crucea şi jugul meu, că nu va fi greu! Vino, dar!
Lasă gânduri pământene! Vei primi pace dulce.
3. Fii mărit pentru harul Tău, prin ce aşa loc ne-ai dat!
De la Tine cu ‘ndrăzneală poate merge făptura.
Tu nu ne respingi cererea. Nu-Ţi suntem spre sarcină.
În bucuri şi tristeţe ne asculţi cu plăcere.