Această pagină nu a fost verificată
15 Septembrie, 1931
TURNUL DE VEGHE
281
amabilitatea pe care ne-au arătat-o, premițându-ne să folosim în mod gratuit spațiul Fair Grounds pentru adunarea noastră.
Mulțumim Camerei de Comerț pentru colaborare și pentru numeroasele favoruri pe care ni le-a făcut.
Mulțumim posturilor de radio WCAH și WAIU pentru colaborare în transmiterea în mod gratuit a mesajului regatului lui Dumnezeu căre oameni.
Mulțumim reporterilor și presei publice credincioase pentru colaborare și pentru rolul lor în publicarea cu amabilitate și în transmiterea către publicul cititor a știrilor referitoare la adunarea noastră.
Mulțumim tuturor oamenilor de bine din Columbus și din împrejurimile acestuia pentru toată amabilitatea pe care ne-au arătat-o, făcând astfel ca șederea noastră în această zonă să fie una plăcută.
Domnul Dumnezeu nu va uita nici cea mai mică favoare acordată martorilor săi credincioși. Prin urmare, prezicem cu încredere că Domnul va acoperi de favoruri oamenii de bine
din această comunitate, care au fost atât de buni încât ne-au dat până și un pahar cu apă în numele sfânt al Lui.
Îndemnăm cu drag toți acești oameni de bine să își întoarcă inima și mai mult spre Iehova și vă urăm să fiți acoperiți de multe și nesfârșite binecuvântări.
Adunarea de la Columbus nu a semănat cu nicio altă adunare ținută vreodată. Comparația poate părea nelalocul ei. A fost un monument pe calea spre împărăție. A fost revigorantă și a dat putere celor unși. Domnul a împlinit-o și acolo și-a hrănit poporul. Acolo și-a împlinit cu adevărat promisiunea: „îi voi binecuvânta din belşug hrana, voi sătura cu pâine pe săracii lui.” (Psalm 132: 15). Lui Iehova i se cuvine toată onoarea și slava. Cei unși să continue dar să slăvească numele Său, proclamând lucrările Sale oamenilor și cântând laudele Sale.
TĂLMĂCIREA PROFEȚIEI
IEHOVA se dezvăluie pe sine însuși și își dezvăluie scopurile poporului său la timpul cuvenit. Prin urmare, profeția sa nu poate fi înțeleasă până când Dumnezeu nu consideră că a venit timpul ca poporul său să o înțeleagă. Înainte de timpul cuvenit, orice interpretare nu este decât o presupunere. Fără îndoială, Domnului i-a plăcut că cei consacrați lui au căutat înțelegeri chiar înainte de timpul cuvenit. Însăși atitudinea lor de a căuta adevărul i-a ținut în armonie cu Domnul. Până și sfinții îngeri din ceruri au căutat a înțelege și, deși Domnul nu le-a dezvăluit scopul său, El nu i-a mustrat și astfel arată că nu este nemulțumit de cei care caută adevărul. Se va constata, de asemenea, că înțelegerea profețiilor lui Dumnezeu crește pe măsură ce acestea se împlinesc. Prin urmare, s-ar putea să vedem acum o parte a profeției și apoi să o vedem mai clar. În Proverbe, capitolul patru, versetul optsprezece, se spune: „Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.” Este adevărat și că profeția are mai multe împliniri. Se va descoperi că la o anumită perioadă de timp profeția are o împlinire mică sau minusculă, iar mai târziu o împlinire mult mai mare, completă.
Mulți studenți au făcut greșeala gravă de a crede că Dumnezeu i-a inspirat pe oameni să interpreteze profeția. Sfinții profeți din Vechiul Testament au fost inspirați de Iehova să scrie pe măsură ce puterea Lui trecea asupra lor. Scriitorii Noului Testament au fost învestiți cu o anumită putere și autoritate pentru a scrie așa cum le-a dictat Domnul. Cu toate acestea, încă din zilele apostolilor, niciun om de pe pământ nu a fost inspirat să scrie profeție și niciun om nu a fost inspirat să interpreteze profeția. Apostolul Petru spune cu tărie acest lucru în a doua sa epistolă, capitolul unu, versetul douăzeci: ”Fiindcă, mai întâi de toate, să ştiţi că nicio prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură.” Tâlcuirea vine de la Domnul la timpul cuvenit.
Discipolilor săi credincioși, Iisus le-a spus: „Însă când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul... şi vă va anunţa lucrurile ce urmează să vină.” (Ioan 16:13) Duhul Sfânt li s-a arătat acestor discipoli la Rusalii și apoi ei au vorbit și au scris sub supravegherea Lui. (Faptele apostolilor 2: 4) Domnul le-a arătat lucrurile ce aveau să vie și unii dintre ei au rostit cuvinte de proorocie. Cu toate acestea, nu există dovezi biblice că apostolii au avut succesori și, prin urmare, trebuie să tragem concluzia că au avut o misiune specială dată lor de Dumnezeu, de a înțelege și de a vorbi după voia Sa. Fără îndoială că unii dintre ei au priceput mai bine decât li s-a permis să dezvăluie altora. Pavel vorbește despre cum a primit o viziune de la Domnul și despre cum a auzit cuvinte pe care nu i-a fost permis să le rostească. Această afirmație a sa se găsește în a doua epistolă către Corinteni, capitolul doisprezece, versetul patru. După toate câte ne spune Biblia, nu există alt om de la apostoli încoace care să fi avut o viziune și să nu i se permită să o rostească. Din cuvintele lui Iisus trebuie să înțelegem că până și ucenicilor săi li se va permite să înțeleagă scopul lui Dumnezeu numai la timpul cuvenit.
Iisus le-a mai spus ucenicilor săi: „Şi v-am spus aceste lucruri acum, înainte ca să se întâmple, pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să credeţi”. (Ioan 14:29) Aceasta este o afirmație clară a regulii referitoare la înțelegerea profeției, și anume, că „atunci când se va întâmpla, veți putea crede și înțelege”. Expresia „voi” din text se referă la discipoli și trebuie
{{{2}}}
