Această pagină nu a fost verificată
1 Februarie, 1934
Turnul de Veghe
43
a cunoscut mintea Domnului? sau cine a fost consilierul Lui?” (Rom. 11: 34) „‘Cine a îndrumat duhul Domnului [Iehova] sau, fiind consilierul lui, l-a învățat? Cu cine s-a sfătuit El și cine l-a instruit și l-a învățat pe calea judecății și l-a învățat cunoașterea și i-a arătat calea înțelegerii?” (Isaia 40:13,14) Nimeni nu i-a dat instrucțiuni lui Iehova și nu s-a sfătuit cu nimeni.
Acel legământ prin sacrificiu și scopul pentru care este făcut a fost secret pentru toți până la timpul stabilit de Dumnezeu pentru a-l descoperi. „La ce lucruri doresc îngerii să se uite”. (1 Pet. 1:12) Fără îndoială, aceasta a inclus Logosul, șeful tuturor îngerilor. „Secretul Domnului este cu cei ce se tem de El, iar legământul Său să-i facă să-l cunoască.” (Ps. 25:14, pe margine) Acest text și altele susțin cu tărie concluzia că legământul prin sacrificiu nu a fost cunoscut de nicio creatură din univers până la momentul încheierii lui. Legământul este sacru pentru Iehova. El spune: „Nu voi încălca legământul Meu și nu voi schimba ceea ce a ieșit de pe buzele mele.” Ps. 89: 34.
Legământul și îndeplinirea lui necesitau serviciul unui mare preot pentru a îndeplini îndatoririle sacrificiale în biroul preotului. „Şi nimeni nu-şi ia această onoare pentru sine, decât cel care este chemat de Dumnezeu, cum a fost Aaron”. (Evr. 5:4) Dacă nimeni nu poate să-și asume serviciul sacrificial de preot, cu atât mai puțin ar putea creatura propune legământul cu Iehova prin sacrificiu. Prin urmare, dovada este concludentă că numai Iehova a fost cel care a creat legământul prin sacrificiu și l-a făcut cunoscut la vremea stabilită de el.
Care a fost prilejul pentru acest legământ extraordinar? Nici o dorință a lui Dumnezeu pentru sânge. Cu el este izvorul vieții. (Ps. 36:9) El nu a avut nevoie de sânge pentru gratificarea de sine. „Dacă mi-ar fi foame, nu ți-aș spune ție, căci a Mea este lumea și plinătatea ei. Voi mânca carnea taurilor sau voi bea sângele caprelor?” (Ps. 50:12, 13) „În ce scop sunt mulțimea jertfelor voastre pentru mine? zice Domnul: Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor și de grăsimea fiarelor hrănite și nu îmi place sângele taurilor, sau al mieiilor sau al caprelor." - Isa. 1:11.
Prilejul a fost dragostea și grația exercitate de Iehova. Onoarea numelui lui Iehova a fost implicată, iar dragostea și grația au acționat cu înțelepciune pentru a satisface nevoia. Viața omului este un drept sau un privilegiu sacru. (Gen. 9:5) Adam a încălcat caracterul sacral al vieții date de Dumnezeu. Acum, Iehova ar permite cuiva să urmeze o cale de sacrificiu, pentru ca păcătosul să aibă acel dar sacru al vieții reînnoit. Iehova nu a cerut nimănui să se sacrifice; de aceea aranjamentul sacrificial a fost rezultatul iubirii. Sacrificiul ar fi la fel de mult din partea lui Dumnezeu cât și din partea celeilalte părți a legământui, pentru că Dumnezeu singur a furnizat și a aranjat sacrificiul. Întregul aranjament trebuie să fie din propria voință a lui Dumnezeu și prin acordul voluntar din partea celuilalt față de
legământ. Din acest motiv, legământul era singurul aranjament care putea servi în mod adecvat scopului de a oferi o bază pentru reconcilierea omului. Libertatea și libertatea de acțiune morală a celui sacrificat nu sunt interferate.
