Această pagină nu a fost verificată
62
TURNUL DE VEGHERE
Brooklyn, N.Y.
casa lui David printr-o altă linie decât cea a soțului ei, Iosif, un alt motiv pentru care ea trebuia să meargă acolo. Dar mai presus de toate, Domnul i-a îndrumat acolo pentru că era o parte din planul său.
Pe atunci nu existau mijloace de transport ușoare și rapide. A fost o călătorie lungă, anevoioasă și obositoare. Iosif, cu soția sa încălecând un măgar, au călătorit peste dealurile de-a lungul Iordanului, probabil timp de trei zile, iar seara târziu a ajuns în cetatea Betleem. Cetatea era aglomerată, casele particulare erau pline; nu era niciun loc liber pentru ei în han. (Luca 2:7) Obosiți, murdari și epuizați după lunga lor călătorie, erau împinși de colo-colo de mulțime pe străzile înguste ale cetății. Solicitând în diferite locuri pentru cazare, în fiecare loc au fost respinși; până când în cele din urmă au găsit un loc unde să poată dormi într-un grajd alături de animale. Și s-au retras pentru odihna nopții.
Peste vârful dealului, în pâmântul stăpânit cândva de Boaz și cultivat de frumoasa Rut, păstorii credincioși își păzeau oile. Conform obiceiului, aveau de făcut patru straje pe noapte. Unii vegheau în timp ce ceilalți dormeau. Scena pământească era acum pregătită. Dar iată că nu a existat o splendoare sau un spectacol mai mare pe pământ! Într-adevăr, starea de sărăcie a lui Iosif și a soției sale, precum și starea de sărăcie a păstorilor care aveau să fie folosiți în curând de Domnul, era singura modalitate potrivită pe care o puteam aștepta de la Domnul. Tot fastul și toată gloria pregătirii pământești nu ar fi fost decât o beteală bătătoare la ochi, care ar fi distras atenția de la lucrurile glorioase care urmau să aibă loc în curând. Fiecare dintre actorii pământeni pe care Iehova i-a desemnat să joace un rol în această scenă era umil, blând și avea credință în promisiunile lui Dumnezeu. În ceruri era o mulţime de îngeri care trebuia să participe la marea dramă; și toate oștile cerești au fost martore la acest eveniment fără egal și care nu se va mai executa vreodată.
Pe pământ era noapte, ilustrând faptul că întreaga lume zăcea în întuneric și o lumină mare venea pe pământ. Venise timpul acum să se nască Cel Puternic și toate oștile cerești erau treze pentru a fi martore la acest eveniment important. Fără îndoială, în timp ce ceilalți dormeau, Maria cântărea în inima ei mărețele evenimente care avuseseră loc în ultimele luni; și în timp ce ea medita acolo în liniștea acelei nopți, fără durere și fără suferință, i s-a născut Isus, Salvatorul lumii. Iar păstorii care își supravegheau oile pe câmp au fost atrași de îngerul Domnului, care a venit la ei, „și slava Domnului a strălucit în jurul lor și ei s-au înspăimântat. Și îngerul le-a spus lor: Nu vă temeți: căci, iată, vă aduc vești bune de mare bucurie, care vor fi pentru tot poporul. Căci vi s-a născut astăzi, în cetatea lui David, un Salvator, care este Cristos Domnul.” - Luca 2:9 -11.
Când acest mesager ceresc și-a terminat
minunata cuvântare înaintea păstorilor uluiți, atunci a fost, ca și când ar fi așteptat un semnal, mulțimea de oști cerești s-a ridicat în picioare și a cântat vestea cea bună de mare bucurie care, în cele din urmă, va fi pentru toți oamenii. Cântecul lor nu era decât reflexul a ceea ce fusese anunțat. Acolo, duioșii cântăreți au spus în cuvinte de laudă scopul binefăcător al lui Dumnezeu de a binecuvânta în cele din urmă toate familiile pământului. A fost un cântec de slavă din ceruri, iar dealurile Iudeei au transmis ca un ecou mesajul de pace și bunăvoință față de oameni. Și de-a lungul erei creștine acest dulce imn a umplut de bucurie inima multor rătăcitori triști; și se pare că aceștia au auzit iar și iar cântarea din ceruri: „Glorie lui Dumnezeu în cele de sus și pe pământ pace, bunăvoință față de oameni”.
Lumea intră acum în cea mai întunecată perioadă a ei, iar când omenirea va ajunge la punctul extrem, atunci va fi ocazia lui Dumnezeu de a dezvălui tuturor inimilor triste că nașterea lui Isus a fost cel mai mare eveniment din istorie până la acea vreme; și că, în scurt timp, același mare Isus, acum în glorie, va extinde binecuvântările vieții, libertății și fericirii asupra întregii creații care geme.
