270 - Regele vine

Pe creasta munţilor zorile, fugărind negura mare,
Opunători, poartă deschideţi, ca să primiţi pe Regele!
Vine! Vine El, Principele! Viaţă din El străluce’.
Salutat fie din tot locul! Între Regi El e mai mare.

Pe creasta munţilor zorile, străbătând tot mai departe,
Pământ, scoală! Drumul e gata acelui ce-n drept tronează.
Împrejur, chiar de negură e, raza prin ceaţă străbate.
Pe creastă, sus, asupra ceţii, deja se și văd zorile.