Pagină:Răzunarea-asupra-filistenilor-Favorizarea-servului-său-Samson-partea-2-3-1936.djvu/12: Diferență între versiuni

44 Vestitorul numelui lui lehova Anul V No. 3 în. Dumnezeu și nu în instrumentul pe care l-a ținut în mâna. Dupăcc acest instrument și-a îndeplinit scopul n’a mai avut nicio întrebuințare pentru el. .,Dupăce a isprăvit <lc vorbit, a aruncat falca din mână. Și locul acela s’a numit Ramat-Lehi”. — Ju¬ decătorii 15:17. M Samson a dat locului unde a avut loc măcelul un nume potrivit. Cuvântul „Lelii” înseamnă „o laică", și locul a fost numit de Samson în felul acesta după ce a ucis pe Filistenii cari se suiseră împotriva lui. Samson a numit locul „Ramat-Lehi” ceeace înseamnă ..Ridicarea fălcii, adică că el a întrebuințat-o atunci și acolo prin uciderea dușmanilor săi spre justifi¬ carea numelui lui lehova. In felul acesta a pus locului biruinței o aducere aminte spre justificarea lui lehova, și aceasta arată că servii credincioși fac bine când dau lui Dumnezeu onoarea pentru mila și puterea sa susținătoare și dacă nu onorează nici¬ odată pe oameni.

u Acea luptă în care au căzut o mie de Filisteni

înaintea lui Samson, a fost pentru Samson o mare probă de foc, și când s’a isprăvit a fost aproape istovit de puteri, și el a avut o sete arzătoare după apă proaspătă. „Fiindu-i foarte sete, a strigat către Domnul, și a zis: Tu ai îngăduit, prin mâna ro¬ bului tău, această marc izbăvire; și acum să mor de sete, și să cad în manile celor nelăiați împrejur?"’ — Judecătorii 15:18. 35 Tocmai atunci a fost anotimpul cel mai arzător și Samson a luptat fără să se oprească și să-și po¬ tolească setea chiar și dacă ar fi fost ceva în a¬ propiere cu ce și-ar fi putut potoli setea. El n’a luat biruința pentru sine ci a dat toată slava lui lehova; Samson s’a mărturisit el însuși ca serv al lui Dumnezeu și a strigat apoi plin de încredere la Domnul după ajutor ca să nu moară. Aceasta a- rală că el a ținut în minte faptul că el a atârnat cu totul de lehova și că biruința pe care a câștigat-o de curând a fost victoria lui Dumnezeu și nu trium¬ ful său propriu. Atitudinea lui Samson în această situațiune accenluiază cu putere că el a fost un om al credinței și că Dumnezeu Min pricina cre¬ dinței și credincioșici sale l-a pus pe lista celor aprobați. (Evrei 11:32) l-a fost clar că deși a pus pe Filisteni pe fugă și a ucis pe o mie de din ei, va cădea acum în manile hordei celor nelăiați îm¬ prejur deoarece a fost aproape sleit de puteri. El a știut că în acest caz mulțimea nctăiată împrejur a Filistenilor va ocări pe Dumnezeul lui Samson și vor pângări și mai mult numele său și vor zice: „Dumnezeul său nu l-a putut scăpa să nu moară dc sete în regiunea sălbatecă unde a găsit falca de măgar neuscată”. Din acest motiv s’a rugat Sam¬ son lui Dumnezeu să-i trimită apă împrospălăloare ca să poată trăi și lupta mai departe. Prin acea¬ sta a reprezentat pe credincioșii periodului Ilic al lucrului cari de multe ori s’au aflat în greutăți în cari au avut lipsă de înviorare și ajutor ca să fie ținuți în viață și să poată continua să deie măr¬ turie pentru numele și slava lui lehova și a Re¬ gelui său. Credincioșia și stăruința lui Samson este pusă înaintea urmașilor credincioși ai lui Christos ca pildă, și ei sunt îndemnați să lucreze în chip asemănător. (Evrei 12:1) Lăsa-va acum lehova pe servul său să moară de sole în pustie? Nu, deoa¬ rece Dumnezeu susține totdeauna pe aceia cari îi sunt credincioși și devotați. Samson se afla în Delii, în locul din apropierea fălcii de măgar, și acolo a voit Dumnezeu să-l învioreze și să-l susțină și să-i permită să trăiască mai departe. „Dumnezeu a des¬ picat crăpătura stâncii din Lehi [falcă], și a ieșit apă din ea. Samson a băut, duhul i s’a întremat, și s’a înviorat. De aceea s’a numit izvorul acela En- llacore (Izvorul celui ce strigă); el este și astăzi la Lehi’. — Judecătorii 15:1!). 56 Aceasta nu înseamnă că Dumnezeu ar fi scos apă din falca Iui Samson sau din falca de măgar aruncată, ci a făcut să izvorească apă dintr’un loc al acelei țări pe care Samson l-a numit Lehi „Falcă” sau Ramat-Lehi. aceasta înseamnă locul ridicării ți¬ nui instrument spre justificarea numelui lui lehova. Că Dumnezeu printr’un cutremur de pământ sau prinlr’o despicare simplă a pământului a făcut să țâș¬ nească apă, nu este spus. E dcajuns de a ști că le¬ hova Dumnezeu a înviorat acolo pe servul său cre¬ dincios și l-a ținut în viață. Fără îndoeală că Dum¬ nezeu s’a referit la toți credincioșii de felul acesta cari se încred în el în toate împrejurările, când a pus pe profetul său Isaia să scrie: „Cei nenoro¬ ciți și cei lipsiți caută, apă, și nu este; li se usucă limba de sete. Eu, Domnul, îi voiu asculta; Eu, Dum¬ nezeul lui Israel, nu-i voiu părăsi. Voiu face să iz¬ vorească râuri pe dealuri, și izvoare în mijlocul văilor: voiu preface pustia în iaz, și pământul us¬ cat în șiroaie dc ape”. (Isaia 11:17, 18) Tabloul pro¬ fetic dc aci preumbrcșle în mod clar că clasa cre¬ dincioasă a lui Dumnezeu se poate lăsa în nădejdea lui lehova plină de încredere că o va susținea în orice timp dc strâmtorare și că nu va părăsi nici- ouală pe aceia cari continuă în mod credincios să-și împlinească legământul lor de a face voința sa. 57 Dupăce Samson s’a împrospătat din apa deli¬ cioasă pc care i-a dat-o Domnul, s’a înviorat și a fost cu voie bună. Așa a fost și în decursul perio¬ dului Ilic, când lupta a pus pe cei credincioși la o probă aspră și ei au slăbit și s’au istovit și s’au obosit, și când au dorit cu înfocare o asigurare în¬ viorătoare dela Domnul, le-a dat-o; apoi și-au con¬ tinuat lucrul și au făcut cu puterea lor tot ce-au găsit imânile lor de făcut și au continuat să se bucure. A- ceasla este în armonie perfectă cu făgăduința lui Dumnezeu față dc credincioșii săi. (Isaia 40:2!)—31) Ce face Dumnezeu unuia dintre servii săi credincioși, face în chip asemănător tuturor cari îi sunt credin¬ cioși. ” Dupăce Samson s’a înviorat, a numit locul ca expresiune a mulțumirii sale „En-Hacorc” sau „Iz¬ vorul celui ce strigă”, „el este și astăzi la Lehi”, acesta este izvorul de apă. care i-a fost dăruit când a strigat la Domnul. Acel loc a fost numit așa până în ziua scrierii dării divine a cărții Judecătorilor. Acest izvor necontenit de apă pe care Dumnezeu l-a făcut să țâșnească din pricina numelui său, a fost un monument al puterii și credincioșici sale acelora cari l-au invocat și l-au slujit în spirit și în adevăr. Ce potrivit este „Turnul de veghere” („Vestitorul”) și scrierile sale înrudite ca mijloc sau canal pentru a transmite servilor lui Dumnezeu adevăruri învioră-