2.736 de modificări
Pagină:Memorial-1938.djvu/4: Diferență între versiuni
Jump to navigation
Jump to search
→Neverificat: Pagină nouă: {{raw:data:ai|3|324|{{raw:data:s|68|TURNUL DE VEGHE}}|BROOKLYN, N. Y.}} {{raw:data:c |{{raw:data:p|5|În această dramă profetică Moise a ilustrat pe Cristos Isus, marele Profet...
(→Neverificat: Pagină nouă: {{raw:data:ai|3|324|{{raw:data:s|68|TURNUL DE VEGHE}}|BROOKLYN, N. Y.}} {{raw:data:c |{{raw:data:p|5|În această dramă profetică Moise a ilustrat pe Cristos Isus, marele Profet...) |
(Nicio diferență)
|
Versiunea de la data 22 februarie 2021 07:23
Această pagină nu a fost verificată
324
TURNUL DE VEGHE
BROOKLYN, N. Y.
5 În această dramă profetică Moise a ilustrat pe Cristos Isus, marele Profet şi Eliberator al oamenilor care ascultă de porunca lui Dumnezeu. (Deuteronomul 18:18, 19; Faptele 3:22, 23) Mielul înjunghiat a ilustrat pe Cristos Isus, „Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii.” (Ioan 1:29) Sângele mielului, stropit pe stâlpii uşii, a ilustrat sângele lui Isus Cristos, care este mijlocul de protecţie şi salvare de la moarte a celor care exercită credinţă în acesta. Prin urmare, Dumnezeu a zis poporului, prin Moise: „Eu voi vedea sângele, şi voi trece pe lângă voi, aşa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci când voi lovi ţara Egiptului.” (Exodul 12:13) În noaptea de paisprezece Nisan, îngerul lui Iehova Dumnezeu a trecut prin Egipt şi a executat judecata lui Dumnezeu asupra întâilor născuţi din fiecare casă la care nu se vedea sângele mielului, şi toţi aceşti întâi-născuţi au murit. A urmat apoi eliberarea lui Israel, poporul ales al lui Dumnezeu, din ţara Egiptului. Ulterior, în fiecare an, copiii lui Israel, la porunca lui Iehova Dumnezeu, au trebuit să ţină Paştele ca o comemorare a numelui lui Iehova, Cel Prea Înalt. - Exodul 12:14.
6 Acolo, în Egipt, Dumnezeu a făcut legământul legii cu izraeliţii prin Moise, l-a inaugurat şi l-a confirmat la Muntele Sinai. De aici înainte, El i-a condus pe izraeliţi. Scopul acestui legământ avea în vedere justificarea numelui lui Iehova prin alegerea unui popor pentru numele Său. Legământul legii era o apărare sau un scut pentru a proteja pe copiii lui Israel de închinarea sau de religia Diavolului până la venirea lui Isus Cristos, Sămânţa promisiunii. Cu privire la legământul legii este scris: „Ea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânţa” [Cristos], căreia îi fusese făcută făgăduinţa”. Aceasta era un învăţător care să îndrume pe Israel, poporul ales al lui Dumnezeu, până la venirea lui Isus Cristos, Capul casei Sale regale, precum şi Eliberatorul lumii. (Galateni 3:19, 24) Izraeliţii, care ar fi ţinut cu fidelitate şi ar fi respectat condiţiile legământului legii, aveau să fie scutiţi şi protejaţi de religia Diavolului până la venirea lui Cristos Isus, care avea să împlinească tipul ilustrației profetice. Copiii lui Israel care rămâneau credincioşi legii date prin Moise şi care erau găsiţi credincioşi la venirea lui Cristos Isus, aveau să fie transferaţi de la Moise la Cristos şi să devină o parte a `poporului pentru numele lui Iehova`. – Faptele 15:14.
ÎMPLINIRE
7 La timpul stabilit, Iehova L-a trimis pe Isus Cristos în lume. Acest lucru a fost o împlinire a ilustrației făcută prin trimiterea lui Moise în Egipt de către Iehova. După cum Iehova a trimis pe Moise în Egipt pentru a-Şi face un nume şi pentru a răscumpăra un popor al Lui, tot aşa Dumnezeu L-a trimis pe Isus în lume în numele lui Iehova, pentru a face un nume pentru Iehova şi pentru a răscumpăra pentru Dumnezeu şi a elibera „un popor care să fie al Lui”, iar pe plan secundar să furnizeze preţul de răscumpărare pentru toţi cei care vor crede
în Domnul şi-I vor sluji. Isus a venit în numele Tatălui Său, pentru a face voinţa Tatălui Său şi, prin urmare, El a sprijinit numele lui Iehova, după cum este scris despre El: „Vreau să fac voinţa Ta, Dumnezeule! Şi Legea Ta este [scrisă] în fundul inimii mele.” (Psalmii 40:8; Ioan 5:43; 10:25; 17:6) După cum Moise a dat o mărturie credincioasă despre numele lui Iehova în Egipt, tot aşa, Cristos Isus, Fiul iubit al lui Dumnezeu, a dat o mărturie credincioasă despre numele Tatălui Său când a fost pe pământ. Având încheiată acea parte a îndeplinirii ilustrației, Isus era acum gata să împlinească acea parte a dramei profetice făcută prin înjunghierea mielului în Egipt. Moise nu putea fi ucis şi să îndeplinească el partea aceasta din drama profetică, ci mielul a fost înjunghiat în locul său, iar înjunghierea mielului a preumbrit moartea lui Isus Cristos.
Împreună cu ucenicii Săi, Isus a ţinut Paştele, după cum a poruncit Iehova. Acela a fost ultimul Paşte. Isus Şi-a dovedit credincioşia şi Şi-a păstrat integritatea faţă de Dumnezeu. Astfel, El l-a dovedit pe Satan un mincinos, iar pe Dumnezeu adevărat şi vrednic de toată lauda. Isus era acum gata să-Şi dea viaţa în modul cel mai umilitor, acela de a fi omorât ca un păcătos şi în locul păcătoşilor, fiind răstignit pe un stâlp.
COMEMORARE INSTITUITĂ
Isus ştia că în curând avea să fie omorât. Dar, înainte de acest eveniment, El trebuia să-Şi instruiască ucenicii despre scopul Tatălui Său, şi prin ei pe alţii de aceeaşi credinţă preţioasă care aveau să vină după aceea. De aceea, lucrurile făcute de El au fost înregistrate, şi anume: „Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine; şi după ce a binecuvântat, a frânt-o, şi a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu.” Apoi a luat un pahar şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beţi toţi din el; căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor.” - Matei 26:26-28.
După Luca, înregistrarea aceluiaşi eveniment conţine aceste cuvinte ale lui Isus: „Să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” (Luca 22:19) Apostolul, scriind despre acelaşi eveniment, spune: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.” Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El.” (1Corinteni 11:25, 26). În mod clar, Domnul a subliniat pentru discipolii Săi adevăraţi că ei trebuie să ţină minte că toţi cei care vor fi în cele din urmă membri ai corpului Său, şi prin urmare vor face parte din linia regală, trebuie să urmeze o cale asemănătoare cu a Lui. De aceea, când se vor împărtăşi în fiecare an din emblemele Comemorării, ei trebuie să aibă în minte moartea Sa, ştiind că şi ei trebuie să se împărtăşească în moartea de jertfă, dacă vor trăi cu El. Domnul Isus a fost pe deplin informat cu privire la scopul lui Iehova, şi de aceea a ştiut că fiecare dintre cei asociaţi cu El trebuie să-şi menţină integritatea faţă de Dumnezeu