Deschide meniul principal

Pagină:Earths-destiny-after-this-worlds-end-1949.pdf/11

Această pagină nu a fost verificată


15 Ianuarie, 1949
TURNUL DE VEGHE
27


înălțați din omenire, aduși la perfecțtiune care se rezistă seducţiilor lui Satan arată că sunt poporul pământesc al lui Dumnezeu, „sfinţii” săi sau cei sfinți. Poziționarea lor pe teren în sprijinul suveranității Sale de drept și în opoziția neclintită față de atacul final al Satan îi face să fie comparați cu o tabără. „Cetatea cea iubită” în sprijinul căreia se adună ei este noul Ierusalim. Este Ierusalimul ceresc alcătuit din membrii trupului de urmaşi ai lui Cristos, uniţi acum cu Capul lor, Regele regilor. Este organizaţia capitală a lui Dumnezeu peste întreg universul şi a controlat pământul timp de o mie de ani. Asaltul asupra ei nu înseamnă că Satan Diavolul va invada cerurile înalte. Nu; căci atunci când Cristos de curând întronat l-a aruncat din cer jos pe pământ, aceasta a făcut imposibil ca Satan şi îngerii lui să se mai întoarcă vreodată acolo: „nici nu s-a mai găsit locul lor în ceruri.” (Rev. 12:7,8). Prin urmare, asaltul împotriva „cetăţii iubite” înseamnă de fapt o mişcare rebelă împotriva principalilor reprezentanţi de pe pământ al invizibilului regat cereşti, anume împotriva „prinţilor de pe întreg pământul” ai lui Cristos. Ce dezvăluie aceasta? Iată ce, că atunci testul final al integrității față de Dumnezeu îi va atinge pe toți oamenii de pe pământ, chiar și pe „prinți”. Toți cei care doresc să obțină aprobarea marelui Judecător și apoi să se dovedească vrednici de darul vieții eterne în lumea nouă trebuie să dea dovadă de un devotament neclintit.
19 Asaltul final are loc. Atotputernicul Dumnezeu îşi protejează poporul devotat al integrităţii de pe pământ, iar Satan Diavolul vede distruse armatele pe care el le-a condus în rătăcire: „și foc a coborât din cer de la Dumnezeu și i-a devorat. Și diavolul care i-a înșelat a fost aruncat în iazul de foc și pucioasă, unde sunt și fiara și proorocul mincinos; și vor fi chinuiți [greacă: basanidzo] zi și noapte în vecii vecilor.” (Rev. 20:9,10, Am. Stan. Ver.). Aceasta însemnă distrugerea completă pentru totdeauna a lui Satan Diavolul şi a demonilor lui, asemenea „fiarei” şi a „profetului fals”, căci incandescentul iaz sulfuros simbolizează moartea a doua. Aceasta corespunde Gheenei în care Isus spunea că Atotputernicul Dumnezeu poate „distruge atât sufletul, cât şi trupul” (Mat. 10:28, Am. Stan. Ver., margin.). În timpurile biblice temnicerii erau numiţi „chinuitori” (Mat. 18:34, Am. Stan. Ver., margin) Satan fiind chinuit împreună cu „fiara” şi „profetul fals” în iazul de foc şi pucioasă
în vecii vecilor, înseamnă că temnicerii nu-l vor elibera niciodată pe Satan din această stare a distrugerii. El suferă „moartea a doua” din mâna lui Cristos Isus (Evr. 2:14). Astfel are loc judecata finală a îngerilor răi, iar membrii trupului lui Cristos participă cu el la acea lucrare de judecată. – 1 Cor. 6:3.