Vizualizare sursă pentru „Pagină:Ehud-part-I-1940.djvu/4”

<noinclude><pagequality level="1" user="Administrator" /></noinclude>{{raw:data:ai|3|276|TURNUL DE VEGHERE| BROOKLYN, N.Y.}}
{{raw:data:c 
|{{raw:data:p|c|că prezentul este timpul pentru a trimite acea petiție la tronul din cer. Celor credincioși le este rătat prin Înregistrarea Divină că trebuie să se înalțe aceste cuvinte la tronul ceresc: „Dumnezeule! nu ăcea! nu tăcea și nu Te odihni, Dumnezeule! Căci iată că vrășmașii tăi se frământă și cei ce te urăsc înalță capul. Fac planuri pline de vicleșug împotriva poporului Tău și se sfătuiesc împotriva celor ocrotiți de Tine. „Veniți”, zic ei, „să-i nimicim din mijlocul neamurilor, ca să nu se mai pomenească numelel lui Israel!” Se strâng toți cu o inimă, fac un egământ împotriva Ta: fă-le ca lui Madian, ca lui Sisera, ca lui Iabin la pârâul Chison, care au fost nimiciți la En-Dor și au ajuns un gunoi pentru îngrășarea pământului. Ca focul care arde pădurea și ca flacăra care aprinde munții! Urmărește-i astfel cu furtuna Ta și bagă groaza în ei cu vijelia Ta! Acopere-le fața de rușine, ca să caute Numele Tău, Doamne! Să fie rușinați și îngroziți pe vecie, să le roșească obrazul de rușine și să piară!” - Psalmul 83:1-5, 9, 10, 14-17.}}
{{raw:data:p|7|Să se observe clar că rugăciunea înregistrată în textul de mai sus și pusă acum în gura poporului uns și devotat al lui Dumnezeu și pe care acești servi devotați ai lui Iehova Dumnezeu o rostesc, îi leagă pe Sisera și pe Iabin de madianiți, ai căror coresponenți acționează acum. De această dată, rugăciunea este adresată lui Iehova pentru ca distrugerea pe care a a adus-o asupra dușmanilor Lui din vechime să se repete asupra celor care sunt acum în conspirație împotriva marii TEOCRAȚII sub Cristos Isus, ORGANIZAȚIA TEOCRATICĂ ce include pe poporul „ascuns” al lui Dumnezeu. Distrugerea madianiților a fost profetică. Drama analizată aici nu l-a inclus doar pe Ehud, ci și pe izraeliți, poporul de legământ allui Dumnezeu, pe moabiți și pe alții. Drama legată de distrugerea madianiților și înregistrată pentru speranța poporului lui Dumnezeu este pentru mângâierea celor ce se află acum pe pământ. (Judecători capitolele 6-8) (Vezi și Turnul de veghere din 1935, articolul intitulat „Bătălia lui Iehova”, paginile 3-76) Înregistrarea despre Sisera și Iabin apare în Judecători, capitolele 4 și 5, iar prin rugăciunea înregistrată în Psalmul 83, citat mai sus, aceștia sunt direct legați de madianiți. Capitolul 4 din Judecători este legat de Sisera și de Iabin și relatează înfrâgerea lor, care a avut loc cam cu 47 de ani înainte de distrugerea madianiților de către Ghedeon. Capitolul 4 începe cu aceste cuvinte: „Copiii lui Israel iarăși au făcut ce nu place Domnului, după moartea lui Ehud.” (Judecători 4:1) Textul de aici arată o legătură cu Ehud și cu ceea ce a făcut el înainte de aceasta.}}
{{raw:data:p|8|Izraeliții erau atunci în țara Canaanului și Dumnezeu lăsase anumite națiuni păgâne acolo ca}}
|{{raw:data:p|c|un test pentru izraeliți. Toate acele popoare păgâne au practicat o religie a Diavolului și au fost sub influența și puterea demonilor, Satan fiind căpetenia armatei de demoni. Aceasta a fost o încercare adevărată pentru izraeliți, pentru că li s-a poruncit să se țină departe de religia și închinătorii Diavolului și să nu aibă absolut nimic de-a face cu religia. Toate acele națiuni păgâne au fost împotriva lui Iehova și a marelui Său GUVERN TEOCRATIC, pe care ilustrațiile Lui profetice aveau să-l preumbrească. „Iată neamurile pe care le-a lăsat Dumnezeu ca să încerce pe Israel prin ele, pe toți cei ce nu cunoscuseră toate războaiele Canaanului. El voia numai ca generațiile de oameni ale copiilor lui Israel să cunoască și să învețe războiul, și anume cei ce nu-l cunoscuseră mai înainte. Neamurile acestea erau cei cinci domnitori ai Filistenilor, toți Cananiții, Sidoniții, și Heviții care ocuiau în muntele Liban, de la muntele Baal-Hermon până la intrarea Hamatului. Neamurile acestea au sujit ca să pună pe Israel la încercare, pentru ca Domnul să vadă dacă vor asculta de poruncile pe care le dăduse părinților lor prin Moise.  Și copii lui Israel au locuit în mijlocul Cananiților, Hetiților, Amoriților, Fereziților, Heviților și Iebusiților” - Judecători 3:1-5.}}
{{raw:data:p|9|Izraeliții au căzut sub influența religioasă a națiunilor păgâne de acolo: „au luat de neveste pe fetele lor [cananite] și au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor și au slujit dumnezeilor lor [canaaniți]. Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul și au slujit Baalilor și idolilor” - Judecători 3:6,7}} 
{{raw:data:p|10|Izraeliții fuseseră avertizați de Moise că religia îi va prinde în cursă, dar ei nu au dat atenție avertismentului. (Deuteronomul 7:1-16) Chiar dacă milioane de oameni au declarat că îl servesc pe Dumnezeu și pe Cristos, aproape toți acești oameni au nesocotit avertismentul lui Moise, dat sub îndrumarea lui Iehova și anume că religia este o cursă.}} 
{{raw:data:p|11|Observați ce a avut loc în timpurile moderne, corespunzând exact cu ceea ce s-a abătut asupra izraeliților. Înainte de 1918, poporul consacrat a lui Iehova a fost de acord să lase toate lucrurile ce țin de religie și să se supună voinței lui Dumnezeu, dar nu s-a făcut nici o ruptură clară sau îndepărtare de religie. Mai exista într-o anumită măsură religie printre ei și deci veșmintele lor de identificare erau murdare. Când a venit Domnul la templu în 1918, cei consacrați se identificau cu multe ceremonii și practici religioase. Veșmintele lor aveau pete de murdărie religioasă. Ei se complăceau încă în practica de a da onoare și laudă oamenilor și se supuneau conducătorilor lumești ca și cum aceștia constituiau „stăpânirile înalte” menționate în Romani 13:1. Exista un anumit}}}}<noinclude><references/></noinclude>