Vizualizare sursă pentru „Pagină:Obadiah-part-III-1936.djvu/13”

<noinclude><pagequality level="1" user="AdrianBN" /></noinclude>{{raw:data:ai|3|15 IULIE 1936|TURNUL DE VEGHERE|221|}}

{{raw:data:c
| {{raw:data:p|c|Necazul și durerea vor trece și nu va mai fi moarte. (Apoc. 21:4-6). Oamenii vor afla că Dumnezeu în bunătatea Sa iubitoare a revărsat toate aceste beneficii peste ei. Atunci ei vor ajunge la o realizare deplină că printre toate beneficiile primite, cel suprem este a cunoaște pe Iehova Dumnezeu. Ei vor afla că Dumnezeu a răscumpărat pe om și a întemeiat un guvern neprihănit pentru om. Oamenii se vor bucura atunci de pace veșnică; ei vor fi în siguranță de orice rele; ei nu vor avea nici o teamă de nici un dușman, pentru că nu va fi niciunul. Ei vor avea încredere deplină că bunăstarea lor generală va fi ocrotită de marele Rege. Ei se vor bucura de o abundență de hrană și îmbrăcăminte, și adevărul va fi partea lor. Ei vor avea sănătate și putere și viață. Ei vor sta pe pământ după chipul și asemănarea marelui lor Creator, și rugăciunile lor de mulțumire se vor înălța întotdeauna la El. Ei se vor desfăta în Domnul Dumnezeu și își vor exprima sentimentele inimilor lor față de El. Profetul Domnului a prevăzut acea zi fericită și în beneficiul poporului a scris; „Te voi înălța, o, Dumnezeul și Regele meu și voi binecuvânta numele Tău în veci de veci. În fiecare zi Te voi binecuvânta și voi lăuda numele Tău în veci de veci...Voi vorbi despre onoarea glorioasă a măreției Tale, și despre lucrările Tale minunate,,,Toate lucrările Tale Te vor lăuda, Doamne, și sfinții Tăi te vor binecuvânta. Ei vor vorbi despre gloria Împărăției Tale, și vor vorbi de puterea Ta; ca să facă cunoscut fiilor oamenilor faptele Lui puternice, și măreția glorioasă a Împărăției Sale. Împărăția Sa este o Împărăție veșnică, și stăpânirea Ta ține în toate generațiile.. .Îți deschizi mâna, și satisfaci dorința a tot ce este viu. Domnul este neprihănit în toate căile Lui, și sfânt în toate lucrările Lui”. - Ps. 145:1-17.
Iehova își manifestă bunătatea Sa iubitoare față de om în multe feluri, pentru ca omul să afle planul Lui și să-L cunoască. El folosește părți vizibile ale creației Sale ca să ilustreze ceea ce este invizibil omului. În Cuvântul Său El folosește „muntele” ca să ilustreze o organizație guvernamentală. Un munte mare are de obicei un vârf sau pisc mic care este cea mai înaltă parte sau cununa muntelui. Acea parte este cea mai vizibilă și este numită „pisc”, sau cea mai înaltă ridicătură a lanțului muntos. Muntele Sion este un simbol al guvernului lui Dumnezeu; și cea mai înaltă și cea mai izbitoare parte a guvernului Său este Guvernatorul, Fiul Său preaiubit. Prin urmare, este scris: „Eu am instalat pe regele Meu pe muntele Meu cel sfânt Sion”. (Ps. 2:6). „Temelia lui este în munții cei sfinți”. - Ps. 87:1.
El vorbește despre Muntele Sion ca locuința Lui: „Muntele Sion, în care ți- ai făcut locuința”. (Ps. 74:2, ''Roth.''). „Dumnezeu este cunoscut în Iuda; numele Lui este mare în Israel. Tabernacolul Lui este în Salem, și locuința Sa în Sion”. (Ps. 76:1, 2). „Căci Domnul a ales Sionul; l-a dorit ca locuință a Sa”. - Ps. 132:13.
În etapele progresive de pregătire în guvernarea pentru om,}}
| {{raw:data:p|c|Dumnezeu a făcut să aibă loc multe evenimente într-un munte. Isaac a fost adus ca jertfă pe Muntele Moria, muntele Domnului. (Gen. 22:1-14). „Moria” înseamnă „amărăciunea” Domnului. Pe același munte, însă în afara zidului cetății, Isus, pe care L-a prefigurat Isaac, a fost jertfit; și par potrivite cuvintele: Prin multe necazuri sau amărăciune este calea către Împărăție. (Fapte 14:22). „Moria” mai înseamnă „frica Domnului”; și această frică este specifică clasei Împărăției, pentru că ea se teme doar de Iehova. (Isa. 8:13). Avraam a numit locul unde a fost adus Isaac ca jertfă „Iehova-lire”, care înseamnă, „ales, sau văzut de Domnul”. Acolo Solomon a început construirea templului. Din moment ce „muntele” este un simbol al organizației lui Dumnezeu, faptele arată că jertfa lui Isus a fost îndeplinită în organizația lui Dumnezeu ca pregătire pentru Împărăția lui Dumnezeu, și aceasta este susținut de cuvintele apostolului: „Dacă suferim, vom și domni împreună cu El”. - 2Tim. 2:12.
Profetul Moise, care a prefigurat pe Cristos, a murit după porunca lui Dumnezeu pe Muntele Nebo, nume care înseamnă „ceea ce vorbește sau profețește”. (Deut. 32:49, 50). Moise a profețit că Iehova va ridica Unul al cărui tip a fost Moise și că Acela va fi marele Conducător al lumii. - Deut. 18:15,18.
Aaron a prefigurat preoția lui Iehova. A fost rânduit de Iehova ca Aaron să moară pe un vârf de munte, ceea ce s-a și întâmplat. (Num. 20:28; 33:38,39). Aceste tablouri făcute la porunca sau ordinul lui Iehova par să zică: „Preoția regală” trebuie să moară în timp ce membrii organizației lui Dumnezeu trebuie să fie înălțați în organizația Sa.
Când Moise păștea turma socrului său Ietro, „a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb”. Dumnezeu a spus lui Moise că poporul Său ales Israel va fi scos din Egipt (care simboliza organizația lui Satan) și că se va închina și va servi pe Dumnezeu „pe acest munte”. (Ex. 3:1, 12). Faptul că acest munte este folosit ca să ilustreze întemeierea Împărăției sau guvernului lui Dumnezeu este afirmat categoric de apostolul Pavel. - Evr. 12:24-29.
Când Dumnezeu a condus pe israeliți în siguranță prin Marea Roșie prin mâna lui Moise, slujitorul Său, Moise a compus și a cântat Domnului o cântare care este o profeție, în care se spune că Dumnezeu „îi va sădi pe muntele moștenirii Tale, ...în sanctuarul” pe care Dumnezeu l-a pregătit. (Ex. 15:1,17). „I¬a adus în teritoriul sanctuarului Său, la muntele acesta, pe care-l cumpărase dreapta Sa.” - Ps. 78:54.
Isus a luat trei din discipolii Săi zeloși și credincioși și „i-a dus pe un munte înalt, și a fost transfigurat înaintea lor”. (Mat. 17:1,2). Cu câteva zile înainte de aceasta Isus, în timp ce vorbea discipolilor Săi despre venirea Sa în glorie ca să-și întemeieze Împărăția, a spus: „Vor fi unii din cei stau aici care nu vor gusta moartea, până nu vor vedea}}
}}<noinclude><references/></noinclude>