Vizualizare sursă pentru „Pagină:Organization-part-I-1938.djvu/9”

<noinclude><pagequality level="1" user="Administrator" /></noinclude>{{raw:data:ai|3|1 IUNIE, 1938|TURNUL DE VEGHERE|169|}}

{{raw:data:c
| {{raw:data:p|29|28-30|Astfel, „Autoritățile Superioare”, erau recunoscute într-un mod potrivit și, după cum s-a poruncit, „orice suflet” era „supus autorităților superioare”. (Romani 13:1) Apostolii nu mai sunt pe pământ în carne, dar Autoritățile Superioare sunt prezente în Templu, Iehova Dumnezeu, Autoritatea Supremă, fiind acolo reprezentat de Isus Cristos, Autoritatea Superioară. Prin urmare, nici o persoană de pe pământ nu acționează ca reprezentant personal direct al Autorităților Superioare, așa cum au făcut apostolii în zilele lor.}}

{{raw:data:p|30|28-30|Funcțiile sau funcționarii cu titluri, presupuși a fi superiori celor de rând, au fost întotdeauna în vogă în organizațiile religioase numite „creștinătate”, chiar și printre cei angajați în lucrarea Ilie, din 1878 până în 1918. Au fost cei care și-au asumat o poziție sau funcție înaltă și au acționat ca șefi  peste alții și astfel au arătat nesupunere față de corpul lui Cristos ca întreg. Acum, că Domnul a venit la Templu și a adunat la Sine pe cei credincioși, toți aceștia trebuie să fie la același nivel, în unitate în Cristos. Pare destul de clar că epistolele către Timotei și către Tit au fost scris pentru călăuzirea îndeosebi a martorilor lui Iehova din „zilele din urmă”, iar acestea nicidecum nu susțin numirea unora cu diferite titluri, ca bătrâni [''episkopous''] și diaconi [''diakonous'']. Domnul, prin apostolul Pavel, le-a încredințat lui Timotei și lui Tit anumite sarcini. Pavel, în zilele sale, a făcut de cunoscut voința și hotărârile Domnului, pe care le primise de la El. Astfel, Pavel stătea în locul Domnului Isus Cristos sau Îl reprezenta în mod special pe El, singurul Fiu al lui Iehova Dumnezeu, care acum este în Templu. Isus Cristos, în Templu, este marele reprezentant special al lui Iehova. Cât timp a fost pe pământ, Isus a avut puterea de a numi, iar acum cu atât mai mult, deoarece este învestit cu toată puterea în cer și pe pământ. - Ioan 15:16; Matei 28:18.}}

{{raw:data:m|0|0|0|30|{{raw:data:ta|c|{{raw:data:s|Organizație văzută}}}}}}

{{raw:data:p|31|31|Toți cei care-L iubesc, Îl servesc pe Iehova și cred adevărurile descoperite în cuvântul Său, trebuie să vadă că Domnul Isus Cristos, Capul organizației lui Iehova, Sion, are o parte văzută a organizației Sale pe pământ, care Îl reprezintă pe Domnul și acționează sub directa supraveghere a Domnului Isus Cristos. Altfel, lucrarea Domnului pe pământ ar fi fără ordine. Interesele sau „bunurile” văzute ale Împărăției Sale trebuie să fie încredințate unor reprezentanți. Acum se ridică întrebarea: Cine este acel reprezentant văzut care stă în același loc sau poziție cu cel ocupat și urmat de Timotei și de Tit, și care este investit cu o anumită autoritate de a acționa? Răspunsul trebuie să fie găsit în Scripturi, și nu în simpla părere a oamenilor. Isus a declarat, după cum este scris, că odată cu venirea Sa la Templu, El va încredința toate bunurile și interesele Împărăției de pe pământ „servului credincios și înțelept”, care este format din toți acei unși de pe}}

| {{raw:data:p|c|pământ care sunt aduși la templu în unitate în Cristos, acționând în completă unitate sub conducerea Domnului Isus Cristos. (Matei 24:45-47) Pavel, ca reprezentant a lui Isus Cristos, le-a acordat lui Timotei și lui Tit autoritatea să acționeze în anumite cazuri pentru numirea servilor în biserică. Domnul Isus, acum în templu și în deplină supraveghere a fiecărei părți a organizației Sale, în conformitate cu propriul Său cuvânt, acordă reprezentanților Săi pământești anumite sarcini pentru a fi îndeplinite în organizația Sa văzută, sarcini care, de necesitate, trebuie să includă și alegerea servilor. Rămășița unsă de pe pământ la templu, pentru comoditate, este desemnată ca „Societatea”. Aceasta nu înseamnă Watch Tower Bible & Tract Society ca și asociație, deoarece acea asociație a fost organizată pentru a satisface anumite cerințe legale. „Societatea”, după cum acest termen este acum folosit, înseamnă poporul lui Dumnezeu de pe pământ în completă unitate, organizați corespunzător și îndeplinind lucrarea de punere a mărturiei despre numele lui Iehova Dumnezeu în armonie cu voința Sa, „mărturia lui Isus Cristos” care le este încredințată, toți aceștia fiind copiii lui Dumnezeu prin organizația Sa, Sion. (Apocalipsa 12:17; Isaia 54:13) Scrisorile apostolului Pavel adresate lui Timotei și lui Tit aplicându-se în „zilele din urmă”, se aplică acum Societății, iar lucrurile încredințate lui Timotei și Tit și însărcinarea specială dată lor sunt realizate de Societate, care acționează sub directa supraveghere a Domnului Isus Cristos din Templu.}}

{{raw:data:p|32|32-34|Timotei a fost însărcinat cu învățătura despre voința lui Dumnezeu. (1 Timotei 1:3, 4, 18; 2:12; 3:11; 2 Timotei 2:14) El a fost instruit cu privire la recunoașterea „Autorităților Superioare” și sprijinirea Lor în mod credincios și cu rugăciune. (1 Timotei 2:1-3) Autoritățile Superioare sunt acum în plină activitate, iar acesta este timpul Lor de război. (2 Timotei 2:3) Datorită puterii lui de a numi, Timotei a fost instruit cu privire la calificările servilor în biserică sau grupe. - 1 Timotei 3:1-13.}}

{{raw:data:p|33|32-34|Nu a fost făcută nici o prevedere pentru funcția de „bătrân” sau „preot”. De fapt, ''episkopos'' sau supraveghetor trebuie să fie mai întâi un bătrân, după cum este arătat la Fapte 20.17, 28; adică, el trebuie să fie matur în Cristos. Astfel de supraveghetori nu erau doar unul într-o provincie, pus peste toți ceilalți în acel teritoriu, după cum procedează sistemul romano-catolic. Supraveghetorul era unul numit să se îngrijească de interesele grupei sau adunării. Timotei a fost instruit să aibă o conduită potrivită în organizația sau casa lui Dumnezeu. (1 Timotei 3:14, 15) Tot la fel, în toate aceste lucruri, „Societatea” este instruită să se poarte în armonie cu voința lui Dumnezeu, așa cum este arătat în Scripturi.}}

{{raw:data:p|34|32-34|Lui Timotei i s-a poruncit să-i îndemne pe frați și să le reamintească aceste lucruri prin atenționări repetate. El era tânăr, dar i s-a spus să nu permită nimănui să-l disprețuiască datorită tinereții. (1 Timotei 4:12)}}

}}<noinclude><references/></noinclude>