Deschide meniul principal

Pagină:Obadiah-part-IV-1936.djvu/4

Versiunea din 7 noiembrie 2020 07:48, autor: AdrianBN (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Această pagină nu a fost verificată


228
TURNUL DE VEGHERE
BROOKLYN, N.Y.


Domnului, și cine nu îndeplinește acest standard nu va putea rămânea în Sion. „ Și cel rămas în Sion, cel lăsat în Ierusalim, se va numi „Sfânt”, oricine va fi scris printre cei vii, la Ierusalim”. (Isaia 4:3) Este ușor a constata astăzi care este „rămășița” credincioasă pentru că ea merge în mod dezinteresat la serviciu, cântând în tot timpul lauda lui Iehova și a Regelui Său.
4 A fost voința exprimată a lui Dumnezeu ca Iacov să primească dreptul de întâi născut. „Și casa lui Iacov va poseda posesiunile ei”(Roth.). Luarea lor în posesiune se face în acord deplin cu legământul lui Dumnezeu, adică, în puterea dreptului de naștere pe care trebuie să-l primească Iacov conform declarației lui Dumnezeu. Rămășița credincioasă care se află acum pe pământ este anti-tipul lui Iacov, adică, ea a fost reprezentată de Iacov; și această făgăduință înseamnă restatornicirea rămășiței în locul ce i se cuvine în organizația lui Iehova și în privilegiile depline ale serviciului și ale activității în organizația lui Dumnezeu . Privilegiile Împărăției au fost luate de la preoțime și au fost date rămășiței credincioase ca să le posede necontenit deoarece ea aduce fructele Împărăției. - Matei 21:43; Ioan 15:8.
5 Ierarhia Romano-Catolică, partea principală a dușmanului vizibil al lui Dumnezeu, împreună cu clerul unit cu ea conspiră să nimicească pe rămășița lui Dumnezeu și zic: „Să punem mâna pe locuințele lui Dumnezeu!” (Psalm 83:12) Ei au zis și încă mai zic: „Vom lua în stăpânire”, adică, Împărăția (Ezechiel 35:10), însă străduințele lor tocmai acum au parte de eșec. „Dar sfinții Celui Prea Înalt vor primi Împărăția și măreția Împărăției sub cerul întreg în veci, din veșnicie în veșnicie.” „ Dar domnia, stăpânirea și puterea tuturor împărățiilor care sunt pretutindeni sub ceruri, se vor da poporului sfinților Celui Prea Înalt. Împărăția Lui este o Împărăție veșnică, și toate puterile Îi vor sluji și-L vor asculta!” (Daniel 7:18,27) Această luare în stăpânire a Împărăției se face „în ziua lui Iehova”: „Până când a venit Cel Îmbătrânit de zile și a făcut dreptate sfinților Celui Prea Înalt, și a venit vremea, când sfinții au luat în stăpânire Împărăția”. (Daniel 7:22) Cristos Isus, capul casei anti-tipice Iacov, s-a urcat acum pe tron și face judecată, și alungă pe toți nepoftiții care susțin în mod înșelător că Împărăția le aparține lor: „Cere- Mi, și-Ți voi da neamurile de moștenire, și marginile pământului în stăpânire!” - Psalm 2:8
6 „Casa lui Iacov” se aplică mai cu seamă seminției lui Iuda și Leul acesteia este Cristos Isus, cel tare și puternic care va nimici cu desăvârșire pe dușman. „Casa lui Iacov va fi un foc, și casa lui Iosif o flacără; dar casa lui Esau va fi miriștea pe care o vor aprinde și o vor mistui; și nu va mai rămâne nici unul
din casa lui Esau, căci Domnul a vorbit!” - Obadia 18.
7 „Casa lui Iacov” menționată în acest verset se referă îndeosebi la casa lui Iuda, iar „casa lui Iosif” se referă la cele zece seminții, al căror cap a fost Efraim, seminția fiului lui Iosif. (1Cronici 5:1,2 ; Ezechiel 37:16). Prin urmare, expresiile în această parte a profeției lui Obadia, „casa lui Iuda” și „casa lui Iosif”, includ pe toți cei 144.000 de membrii ai celor douăsprezece seminții ale copiilor lui Israel și înseamnă, așadar, întreg trupul sau toți membrii lui Cristos. - Apocalips 7:4-8.
8 Să se observe că ambele case citate, adică casa lui Iacov și casa lui Iosif, lucrează împreună în armonie deplină cu ocazia nimicirii organizației dușmanului: „ Casa lui Iacov va fi un foc, și casa lui Iosif, o flacără; dar casa lui Esau va fi miriștea pe care o vor aprinde și o vor mistui; și nu va mai fi nici un supraviețuitor din casa lui Esau, căci Yahwe (Iehova) a vorbit!” - Obadia 18, Roth.
9 Deoarece profeția lui Obadia se aplică în mod deosebit asupra Ierarhiei Romano-Catolice și asupra preoțimii aliate cu ea, „casa lui Esau” amintită în acest text înseamnă fără îndoială Edomiții moderni. De aceea zice Dumnezeu despre această mulțime fățarnică: „De aceea Domnul, Dumnezeul oștirilor, va trimite ofilirea prin războinicii lui (ai dușmanului) cei voinici; și sub slava lui va izbucni un pârjol, ca pârjolul unui foc. Lumina lui Israel (Cristos Isus, reprezentantul lui Iehova) se va preface în foc, și Sfântul lui (Cristos) într-o flacără, care va mistui și va arde spinii și mărăcinii lui, într-o zi. Va arde, trup și suflet, strălucirea pădurii și câmpiilor lui, de va fi ca un bolnav, care cade în leșin”. (Isaia 10:16-18) Confirmând aceasta un alt profet al lui Iehova zice: „Arde focul înaintea lui, și pâlpâie flacăra după el. Înaintea lui, țara era ca o grădină a Edenului, și după el este un pustiu sterp: nimic nu-i scapă”. (Ioel 2:3) Un alt profet adeverește aceasta cu cuvintele următoare: „În ziua aceea, voi face pe căpeteniile lui Iuda ca o vatră de foc sub lemn, ca o făclie aprinsă sub snopi; voi mistui în dreapta și în stânga pe toate popoarele de jur împrejur, iar Ierusalimul va fi locuit iarăși la locul lui cel vechi”. - Zaharia 12:6.
10 Tot ce-a mai rămas astăzi din religia organizată este numai miriște care este pe punctul de a fi arsă. Preoțimea are acum numai „o formă de evlavie”; dar inima ei este întoarsă cu totul de la Dumnezeu și de la Împărăția Lui. De aceea zice Domnul: „Dar casa lui Esau va fi miriștea”, căci nu este bună de nimic altceva decât de a fi mistuită de focul pustiitor. Iehova pune acum în inima poporului Său credincios să se roage în ceea ce privește Edomiții cu aceste cuvinte ale Psalmului: „O Dumnezeul meu, fă-i ca vârtejul de praf,