Pagină:Obadiah-part-III-1936.djvu/16: Diferență între versiuni

cu privire la această parte a marelui plan divin, și pentru a scoate dintre oameni pe cei care vor constitui această „sămânță”. Mai întâi, Domnul a prefigurat prin tablouri ce va realiza; apoi a început să dezvolte creația nouă. A fost nevoie de mult timp pentru a testa pe cei care vor fi membrii ai creației noi, și care vor fi înălțați apoi la un loc în familia regală a lui Dumnezeu. Limitarea răutății și binecuvântarea omenirii nu putea să înceapă până când Dumnezeu nu și-a justificat numele și până când nu a ales și dezvoltat instrumentul pe care-l va folosi în acest scop. După ce acestea vor fi făcute, toți oamenii vor avea parte de un proces corect și individual al vieții, și o oportunitate să afle că ascultarea de Dumnezeu duce la viață și fericire. Iehova ar fi putut oferi răscumpărarea oricând, și ar fi putut dezvolta „sămânța” și ar fi putut binecuvânta pe cei ascultători cu mult timp înainte, însă dacă ar fi făcut așa numai oamenii născuți până la momentul răscumpărării complete ar fi putut beneficia de jertfa de răscumpărare. În timpul celor șase mii de ani de la Adam, s-au născut milioane de oameni pe pământ. Dacă toți oamenii care au trăit cândva pe pământ ar fi aduși la perfecțiune, și pământul ar fi adus la o stare edenică, ar exista un număr suficient ca să umple confortabil pământul; și ar fi spațiu din belșug pentru toți pe pământ. Dumnezeu a făcut pământul ca să fie locuit de om. Așadar, este planul Lui să asigure un număr suficient de bărbați și femei ca să locuiască pământul la timpul hotărât. Prin urmare este ușor a se vedea că în exercitarea înțelepciunii și bunătății Sale iubitoare, Dumnezeu permisese ca să se scurgă timp suficient pentru ca să se nască pe pământ un număr suficient de oameni,