Pagină:The-worlds-time-of-the-end-1949.pdf/12: Diferență între versiuni

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Corp-mesaj (pentru a fi introdus):Corp-mesaj (pentru a fi introdus):
Linia 4: Linia 4:
 
{{raw:data:p|c|) acestei lumi, sau „timpul sfârșitului” ei. (Mat. 24:3, ''Am. Stan. Ver''.; margine) Că lumea a intrat în „timpul sfârşitului” în 1914, ştim, pentru că semnul prezis de Isus a început să apară chiar la timp, la sfârşitul timpurilor Națiunilor . Acesta nu a fost un accident, fără sens.}}
 
{{raw:data:p|c|) acestei lumi, sau „timpul sfârșitului” ei. (Mat. 24:3, ''Am. Stan. Ver''.; margine) Că lumea a intrat în „timpul sfârşitului” în 1914, ştim, pentru că semnul prezis de Isus a început să apară chiar la timp, la sfârşitul timpurilor Națiunilor . Acesta nu a fost un accident, fără sens.}}
 
{{raw:data:p|26|Primul Război Mondial din 1914 a fost începutul „timpului sfârșitului”, arată profeția lui Isus. Cum? Isus vorbește despre sfârșitul sau terminus „timpului sfârșitului” și folosește un alt cuvânt, ''telos'', care înseamnă „un sfârșit împlinit; și astfel, împlinirea, completarea, realizarea oricărui lucru”. (Liddell și Scott ''Greek-English Lexicon'', 1856) Așadar, spunând despre lucruri care vor avea loc ''înainte'' de a veni „timpul sfârșitului”, Isus le-a spus apostolilor săi: „Veți auzi de războaie și zvonuri de războaie: vedeți să nu fiți tulburat: căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple, dar SFÂRȘITUL [''telos'', sau sfârșitul împlinit] NU ESTE ÎNCĂ”. Sau, după cum relatează Luca cuvintele sale: „Dar sfârşitul nu este în curând”. Dar de ce sfârșitul împlinit nu este „încă” în 1914, sau „nu în curând”? De ce nu este de îndată ce ajungem la sfârșitul timpurilor Națiunilor în 1914? Isus spune de ce, spunând: „Căci se va ridica națiune împotriva altei națiuni și regat împotriva altui regat; și vor fi foamete, ciume și cutremure, în diferite locuri. Toate acestea sunt începutul durerilor”. (Mat. 24:6-8; Luca 21:9-11) Acele lucruri, care arătau prezența lui invizibilă, trebuie să aibă loc înainte să vină sfârșitul ''telic''.}}
 
{{raw:data:p|26|Primul Război Mondial din 1914 a fost începutul „timpului sfârșitului”, arată profeția lui Isus. Cum? Isus vorbește despre sfârșitul sau terminus „timpului sfârșitului” și folosește un alt cuvânt, ''telos'', care înseamnă „un sfârșit împlinit; și astfel, împlinirea, completarea, realizarea oricărui lucru”. (Liddell și Scott ''Greek-English Lexicon'', 1856) Așadar, spunând despre lucruri care vor avea loc ''înainte'' de a veni „timpul sfârșitului”, Isus le-a spus apostolilor săi: „Veți auzi de războaie și zvonuri de războaie: vedeți să nu fiți tulburat: căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple, dar SFÂRȘITUL [''telos'', sau sfârșitul împlinit] NU ESTE ÎNCĂ”. Sau, după cum relatează Luca cuvintele sale: „Dar sfârşitul nu este în curând”. Dar de ce sfârșitul împlinit nu este „încă” în 1914, sau „nu în curând”? De ce nu este de îndată ce ajungem la sfârșitul timpurilor Națiunilor în 1914? Isus spune de ce, spunând: „Căci se va ridica națiune împotriva altei națiuni și regat împotriva altui regat; și vor fi foamete, ciume și cutremure, în diferite locuri. Toate acestea sunt începutul durerilor”. (Mat. 24:6-8; Luca 21:9-11) Acele lucruri, care arătau prezența lui invizibilă, trebuie să aibă loc înainte să vină sfârșitul ''telic''.}}
 +
{{raw:data:p|27|Exact la sfârșitul timpurilor Națiunilor, în 1914, găsim toate națiunile ridicându-se împotriva tuturor națiunilor și toate regatele împotriva tuturor regatelor într-un război mondial care nu avusese loc niciodată până atunci. Acesta a fost însoțit și urmat de cutremure, foamete, ciumă, cu priveliști înfricoșătoare și semne mari din cer. (Luca 21:10, 11) Dar acele lucruri, a spus Isus, au fost doar „începutul durerilor”. Acestea au marcat doar începutul „timpul sfârșitului” lumii, dar nu și sfârșitul complet al lumii (''telos''). Că acest Prim Război Mondial a fost începutul „timpului sfârșitului” este arătat de profeția lui Daniel. El aseamănă puterile democratice din acel conflict cu „regele sudului”, iar puterile autoritare sau autocratice cu „regele nordului”, cu Roma ecleziastică sau Vaticanul sprijinindu-l pe acest din urmă rege. Apoi Daniel 11:40 spune: „Și la timpul sfârșitului, regele sudului va porni asupra lui; și regele nordului va veni împotriva lui ca un vârtej, cu care și călăreți și cu multe corăbii; și el va intra în}}
 
{{raw:data:m|1|0|{{raw:data:cc|55|{{raw:data:s-01|2}}}}}}
 
{{raw:data:m|1|0|{{raw:data:cc|55|{{raw:data:s-01|2}}}}}}
 
{{raw:data:q|26|Cum a arătat Isus că sfârşitul telic al lumii nu va fi în 1914?}}
 
{{raw:data:q|26|Cum a arătat Isus că sfârşitul telic al lumii nu va fi în 1914?}}
 +
{{raw:data:q|27|Cum arată și Daniel că „timpul sfârșitului” a început în 1914?}}
 +
|{{raw:data:p|c|țări,  se va revărsa și va trece peste.” Rețineți că Daniel spune că la „timpul sfârșitului” au loc aceste mișcări militare între acești doi regi sau forțe mondiale. Văzând că acestea încep în 1914 demonstrează că „timpul sfârșitului” a început în acel an notabil.}}
 +
{{raw:data:p|28|Când timpurile Națiunilor pentru dominația lumii s-au încheiat în acel an și regatul lui Dumnezeu s-a născut, a fost destul de potrivit ca națiunile să se înfurie împotriva Regelui întronat al lui Iehova, ca un semn pentru a dovedi că ei l-au respins. De aceea, în această perioadă de sfârșit a lumii, el trebuie să „stăpânească în mijlocul dușmanilor săi”. El trebuie să fie prezent în putere regală în această perioadă. Deci prezența sa în timpul sfârșitului dușmanilor săi este de acord cu faptul că complet (''syntéleia'') al lumii vechi este o perioadă de ani.}}
 +
{{raw:data:p|29|Că consumarea este o perioadă este dovedit în continuare de parabolele lui Isus. După ce a dat pilda grâului și a neghinei și după ce a descris strângerea neghinei în timpul secerișului și apoi strângerea grâului în hambar, el a spus: „Secerișul este sfârșitul [''syntéleia''; consumarea] lumii; și secerătorii sunt îngerii. Așa cum după aceea neghina este strânsă și arsă în foc, așa va fi la sfârșitul acestei lumi. Fiul omului își va trimite îngerii, și ei vor aduna toate lucrurile care ofensează și pe cei ce fac nelegiuirea; și-i va arunca într-un cuptor aprins: acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților: Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în regatul Tatălui lor” (Matei 13: 39-43) Pentru ca astfel de activități de recoltare să se desfășoare și să atingă un punct culminant, consumarea (''syntéleia'') lumii trebuie să fie o perioadă de ani începând cu 1914.}}
 +
{{raw:data:p|30|Acest fapt este subliniat pe mai departe de parabola lui Isus despre năvod. „Regatul cerurilor se aseamănă cu o plasă care a fost aruncată în mare și a adunat de toate din orice fel: care, atunci când a fost plină, ei au venit la mal și s-au așezat și au strâns cele bune în vase, iar cele rele le-au aruncat. Aşa va fi la sfârşitul [''syntéleia''; consumarea] lumii: îngerii vor ieşi, și îi va smulge pe cei răi din mijlocul celor drepţi şi îi va arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea din dinți”. (Mat. 13: 47-50) Pentru ca o astfel de operațiune să fie dusă la îndeplinire de către îngerii lui Cristos Isus în timpul prezenței sale regale, consumarea (''syntéleia'') a acestui vechi sistem de lucruri ar trebui să fie o perioadă extinsă de timp de la și după 1914 d.Hr., după ce timpurile Națiunilor se sfârșesc.}}
 +
{{raw:data:m|1|0|{{raw:data:cc|55|{{raw:data:s-01|2}}}}}}
 +
{{raw:data:q|28|Printre cine trebuie să domnească Cristos în acest „timp al sfârșitului”? De ce?}}
 +
{{raw:data:q|29|Ce dovedește parabola grâului și neghinei despre ''syntéleia''?}}
 +
{{raw:data:q|30|Cum demonstrează și mai mult acest lucru parabola năvodului?}}
 
}}
 
}}
 +
{{raw:data:cc|c|300|{{raw:data:s-01|1}}}}
 +
{{raw:data:ta|c|''Îl vei păstra într-o pace perfectă, pe cel a cărui minte este îndreptată asupra ta;''}}
 +
{{raw:data:ta|c|''pentru că el se încrede în tine. Încredeți-vă în Jehova pentru totdeauna;''}}
 +
{{raw:data:ta|c|''căci în Jehova, chiar Jehova, este o stâncă veşnică.''}}
 +
{{raw:data:ta|c|--- Isaia 26: 3, 4, A.S. V. }}

Versiunea curentă din 25 iunie 2024 11:53

Această pagină nu a fost verificată


332
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.


) acestei lumi, sau „timpul sfârșitului” ei. (Mat. 24:3, Am. Stan. Ver.; margine) Că lumea a intrat în „timpul sfârşitului” în 1914, ştim, pentru că semnul prezis de Isus a început să apară chiar la timp, la sfârşitul timpurilor Națiunilor . Acesta nu a fost un accident, fără sens.
26 Primul Război Mondial din 1914 a fost începutul „timpului sfârșitului”, arată profeția lui Isus. Cum? Isus vorbește despre sfârșitul sau terminus „timpului sfârșitului” și folosește un alt cuvânt, telos, care înseamnă „un sfârșit împlinit; și astfel, împlinirea, completarea, realizarea oricărui lucru”. (Liddell și Scott Greek-English Lexicon, 1856) Așadar, spunând despre lucruri care vor avea loc înainte de a veni „timpul sfârșitului”, Isus le-a spus apostolilor săi: „Veți auzi de războaie și zvonuri de războaie: vedeți să nu fiți tulburat: căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple, dar SFÂRȘITUL [telos, sau sfârșitul împlinit] NU ESTE ÎNCĂ”. Sau, după cum relatează Luca cuvintele sale: „Dar sfârşitul nu este în curând”. Dar de ce sfârșitul împlinit nu este „încă” în 1914, sau „nu în curând”? De ce nu este de îndată ce ajungem la sfârșitul timpurilor Națiunilor în 1914? Isus spune de ce, spunând: „Căci se va ridica națiune împotriva altei națiuni și regat împotriva altui regat; și vor fi foamete, ciume și cutremure, în diferite locuri. Toate acestea sunt începutul durerilor”. (Mat. 24:6-8; Luca 21:9-11) Acele lucruri, care arătau prezența lui invizibilă, trebuie să aibă loc înainte să vină sfârșitul telic.
27 Exact la sfârșitul timpurilor Națiunilor, în 1914, găsim toate națiunile ridicându-se împotriva tuturor națiunilor și toate regatele împotriva tuturor regatelor într-un război mondial care nu avusese loc niciodată până atunci. Acesta a fost însoțit și urmat de cutremure, foamete, ciumă, cu priveliști înfricoșătoare și semne mari din cer. (Luca 21:10, 11) Dar acele lucruri, a spus Isus, au fost doar „începutul durerilor”. Acestea au marcat doar începutul „timpul sfârșitului” lumii, dar nu și sfârșitul complet al lumii (telos). Că acest Prim Război Mondial a fost începutul „timpului sfârșitului” este arătat de profeția lui Daniel. El aseamănă puterile democratice din acel conflict cu „regele sudului”, iar puterile autoritare sau autocratice cu „regele nordului”, cu Roma ecleziastică sau Vaticanul sprijinindu-l pe acest din urmă rege. Apoi Daniel 11:40 spune: „Și la timpul sfârșitului, regele sudului va porni asupra lui; și regele nordului va veni împotriva lui ca un vârtej, cu care și călăreți și cu multe corăbii; și el va intra în

țări, se va revărsa și va trece peste.” Rețineți că Daniel spune că la „timpul sfârșitului” au loc aceste mișcări militare între acești doi regi sau forțe mondiale. Văzând că acestea încep în 1914 demonstrează că „timpul sfârșitului” a început în acel an notabil.
28 Când timpurile Națiunilor pentru dominația lumii s-au încheiat în acel an și regatul lui Dumnezeu s-a născut, a fost destul de potrivit ca națiunile să se înfurie împotriva Regelui întronat al lui Iehova, ca un semn pentru a dovedi că ei l-au respins. De aceea, în această perioadă de sfârșit a lumii, el trebuie să „stăpânească în mijlocul dușmanilor săi”. El trebuie să fie prezent în putere regală în această perioadă. Deci prezența sa în timpul sfârșitului dușmanilor săi este de acord cu faptul că complet (syntéleia) al lumii vechi este o perioadă de ani.
29 Că consumarea este o perioadă este dovedit în continuare de parabolele lui Isus. După ce a dat pilda grâului și a neghinei și după ce a descris strângerea neghinei în timpul secerișului și apoi strângerea grâului în hambar, el a spus: „Secerișul este sfârșitul [syntéleia; consumarea] lumii; și secerătorii sunt îngerii. Așa cum după aceea neghina este strânsă și arsă în foc, așa va fi la sfârșitul acestei lumi. Fiul omului își va trimite îngerii, și ei vor aduna toate lucrurile care ofensează și pe cei ce fac nelegiuirea; și-i va arunca într-un cuptor aprins: acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților: Atunci cei drepți vor străluci ca soarele în regatul Tatălui lor” (Matei 13: 39-43) Pentru ca astfel de activități de recoltare să se desfășoare și să atingă un punct culminant, consumarea (syntéleia) lumii trebuie să fie o perioadă de ani începând cu 1914.
30 Acest fapt este subliniat pe mai departe de parabola lui Isus despre năvod. „Regatul cerurilor se aseamănă cu o plasă care a fost aruncată în mare și a adunat de toate din orice fel: care, atunci când a fost plină, ei au venit la mal și s-au așezat și au strâns cele bune în vase, iar cele rele le-au aruncat. Aşa va fi la sfârşitul [syntéleia; consumarea] lumii: îngerii vor ieşi, și îi va smulge pe cei răi din mijlocul celor drepţi şi îi va arunca în cuptorul de foc; acolo va fi plânsul și scrâșnirea din dinți”. (Mat. 13: 47-50) Pentru ca o astfel de operațiune să fie dusă la îndeplinire de către îngerii lui Cristos Isus în timpul prezenței sale regale, consumarea (syntéleia) a acestui vechi sistem de lucruri ar trebui să fie o perioadă extinsă de timp de la și după 1914 d.Hr., după ce timpurile Națiunilor se sfârșesc.




Îl vei păstra într-o pace perfectă, pe cel a cărui minte este îndreptată asupra ta;
pentru că el se încrede în tine. Încredeți-vă în Jehova pentru totdeauna;
căci în Jehova, chiar Jehova, este o stâncă veşnică.
--- Isaia 26: 3, 4, A.S. V.