Pagină:The-theocratic-organization-and-its-governing-body-1947.pdf/16

De la Ro JW United
Versiunea din 17 decembrie 2024 16:26, autor: Administrator (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Jump to navigation Jump to search
Această pagină nu a fost verificată


368
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.


La fel de satisfăcătoare a fost și dimensiunea audienței la sesiunile finale ale congresului din acea seară. Numărul acesteia, 13.743, a fost cea mai mare adunare de frați la aceasta sau la orice alt congres până acum în Britania. În primul rând, slujitorul congresului, A. Pryce Hughes, a povestit fapte notabile despre congres, pregătirile pentru acesta și funcționarea lui efectivă. A fost cea mai bună adunare de până acum și el a întrebat: „Ce vom face în privința aceasta? Urmăriți-o cu o slujire mai intensă și unită a Cuvântului lui Dumnezeu printre oameni în terenul britanic; acesta este răspunsul corect. "Îndemnul de rămas-bun" care a urmat acum, din partea fratelui Knorr, a accentuat acest răspuns, deoarece a început cu întrebarea singurei laude care garantează salvarea eternă. Remarcile sale au oferit o aplicare modernă la argumentul apostolului din Romani 12, 13 și 14, de a nu lăsa probleme secundare și trivialități care nu sunt treburile noastre proprii, ci sunt treaba altcuiva, să ne abată de la predicarea evangheliei Regatului ca fiind cel mai important lucru.
Favoarea pe care ilustrațiile și punctele fratelui Knorr l-au făcut cu acest public predominant britanic s-a exprimat în multe aplauze. Efectul discursului său de rămas bun a fost de a mări slujirea lor ca predicatori ai Evangheliei și de a-i uni în slujirea lui Dumnezeu și în dragoste pentru toate „oile” sale pe care El le aduce în staulul salvării prin Bunul Său Păstor Cristos Isus. Cu o singură inimă, frații s-au alăturat în rugăciune cu fratele Knorr, iar la „Aminul” lui adunarea s-a dizolvat. Mulți au zăbovit să își ia rămas bun de la cei cinci frați americani, în timp ce aceștia au plecat împreună într-o mașină. Acești cinci ajunseseră să-i aprecieze și să-i iubească pe frații din Britania mai mult ca niciodată și a existat o nuanță de tristețe când i-au lăsat în urmă la Earls Court. Astfel, contactul personal unii cu alții duce la o mai bună înțelegere și simpatii mai puternice și legături mai ferme între poporul Domnului. Mulțumim Lui pentru adunarea de la Londra!
NEWFOUNDLAND
Cele câteva zile rămase la Londra au fost aglomerate. A fost timp, însă, să facem o vizită la celebrul British Museum din Londra. Acolo a fost o plăcere să vedem multe documente interesante și scrieri antice, în special manuscrisele alexandrin și sinaitic ale Bibliei. Păreau a fi bine conservate și foarte lizibile. Mulți dintre participanți la congres s-au întâlnit unii cu alții și cu frații americani la Muzeu, deoarece de când a avut loc cursul de slujire teocratică, s-a dezvoltat un interes în ceea ce privește manuscrisele biblice.
Călătorii au pornit spre casă. Fratele Suiter a plecat luni, în data de 7. Frații Franz și Covington au mers marți. Miercuri după-amiază, frații Henschel și Knorr s-au îndreptat spre vest. Toți au avut bilete la New York, dar ultimii doi menționați mai aveau de făcut o oprire în turneul lor mondial. Acela a fost Newfoundland. Cu puțin mai mult de un an înainte, acești călători traversaseră cu avionul jumătatea Atlanticului în drum spre Newfoundland și apoi fuseseră forțați să se întoarcă la Shannon, Eire, din cauza vremii nefavorabile. De data aceasta sperau la un succes mai bun. Dar abia plecaseră cu avionul cu patru motoare de pe aeroportul Shannon, când vânturile puternice au rupt capacul rezervorului de benzină de pe aripa din stânga, iar benzina de înaltă octa­nă a început să curgă afară. Singurul lucru pe care l-a putut face căpitanul a fost să arunce o mare parte din capacitatea de încărcare a benzinei în mare înainte de a se întoarce la Shannon pentru realimentare. Aproximativ două ore mai târziu a avut loc o decolare cu succes.
Gander este situat la nord de Newfoundland. Este un oraș foarte mic de-a lungul căii ferate Newfoundland, lângă lacul Gander, care a devenit cunoscut în întreaga lume datorită construcției unui aeroport gigantic acolo. Aeroportul este înconjurat de păduri de copaci veșnic verzi obișnuiți pentru Newfoundland. Aici călătorii lumii au experimentat din nou o întârziere. Sosirea din Europa a fost conform programului, dar acum o furtună spre sud nu a permis companiei aeriene Trans Canada să-și trimită avionul la St. John's. Călătorilor li s-a spus că ar trebui să verifice cu Trans Canada la fiecare două ore pentru a afla când va avea loc plecarea. Au verificat de la ora cinci dimineața până la șapte seara, iar, în cele din urmă, li s-a spus să-și ia o cameră la hotelul de vizavi, deoarece zborul nu avea să fie făcut în acea noapte. Abia se culcaseră pasagerii când au fost treziți de bătăi puternice la ușile camerelor lor. Avionul urma să plece într-o oră! În cele din urmă, Trans Canada a adunat toți pasagerii și a trimis avionul la St. John's. La primele ore ale zilei de vineri, 11, avionul TCA a aterizat pe aeroportul Torbay, lângă St. John's.
Congresul a fost programat pentru acea zi și următoarele două. A fost o adevărată plăcere să întâlnim grupurile de absolvenți și misionari ai Gilead care staționează acum în Newfoundland și să observăm munca minunată care se face. Au avut multe experiențe interesante de povestit. Erau deja prieteni grozavi cu frații din Newfoundland și toți păreau o singură familie veselă.
Societatea are o barcă cu cabină, „Speranța”, care este folosită pentru a transmite mesajul Regatului în locuri izolate. Newfoundland este o țară de pescari și tăietori de lemne care trăiesc în nenumărate porturi și așezări. Singura modalitate de a ajunge la mulți dintre acești oameni este cu barca. Ambarcațiunea este echipată cu difuzoare și în timpul unei părți a zilei de sâmbătă, președintele și secretarul său au avut ocazia să servească ca parte din echipaj, în timp ce barca era folosită pentru a anunța adunarea publică care va avea loc duminica următoare. Oamenii din St. John's nu au experimentat niciodată o asemenea campanie de publicitate. Fețe au apărut la ferestre, iar oamenii stăteau pe cheiuri, uitându-se curioși spre port. Barca sa dovedit un instrument foarte eficient pentru a ajunge la oamenii din zona aglomerată a orașului și la bordul numeroaselor nave din port.
Sesiunile congresului au avut loc în Sala Regatului a companiei din St. John's a martorilor lui Iehova, care se află chiar în spatele casei misionare. Convenția a fost bine organizată. Frații veniseră din multe părți ale Newfoundland, dar ar fi fost mult mai mulți dacă nu ar fi fost vârful sezonului lor de pescuit. S-a realizat o bună activitate de publicitate pentru anunțarea discursului public "Guvernatorul Permanent al Tuturor Națiunilor". Un botez a avut loc într-un lac din apropiere. Duminică după-amiază, adunarea publică a avut loc la Higher Levels Roller Rink și au fost prezenți peste 200, în contrast cu cei 83 de frați care au participat la adunare. Când ne uităm înapoi la raportul de anul trecut și vedem că în medie erau doar 38 de vestitori care slujeau interesele Regatului în Newfoundland, este încurajator să vedem o reprezentare atât de splendidă a vestitorilor la această adunare mică, dar foarte entuziastă.
Cele trei zile petrecute cu frații au fost zile pline de bucurie. Existau toate indicii că vor apărea noi creșteri în viitorul apropiat. A fost privilegiul călătorilor să se alăture serviciului în teren într-o dimineață și să vadă cum le-a plăcut oamenilor din St. John's mesajul Regatului. A fost plăcut să găsim oamenii foarte prietenoși și politicoși și dispuși să asculte. Oamenii îi permiteau vestitorului să vorbească cât de mult dorea și, de obicei, erau de acord pe tot parcursul drumului. Cu toate acestea, chiar și după explicații lungi, ei s-au arătat surprinzător de puțin interesați să citească cărțile. Se pare că locuitorii din Newfoundland nu se grăbesc să-și schimbe căile, dar atâta timp cât îi vor lăsa pe vestitori să le spună adevărul, vor afla de ce este necesar să-l laude pe Iehova pentru a obține salvarea.
Frații Knorr și Henschel au fost reticenți să părăsească Newfoundland, dar nu au putut rămâne mai mult. Luni dimineața devreme, ei au călătorit împreună cu absolvenții Gilead și pionierii la aeroportul Torbay. Acolo, în lumina strălucitoare a soarelui de dimineață, de vară, micul grup de vestitori credincioși ai Regatului stătea luându-și la revedere în timp ce cei doi prieteni ai lor plecau spre Gander. Avionului TCA i-a luat mai puțin de o oră să ajungă la Gander. S-au făcut aranjamente pentru zborul cu American Overseas Airways către New York. În acea după-amiază, câțiva frați de la Bethel erau la LaGuardia Field pentru a-i întâmpina acasă pe călătorii prin lume.
Ce bine a fost să ne întoarcem și să vădem din nou familia Betel după ce am călătorit 77.795 de mile, am vizitat 32 de locuri diferite, am verificat 28 de filiale și am participat la numeroase adunări și congrese! Încă un eveniment mare era așteptat cu nerăbdare pentru anul de serviciu și acesta a fost Adunarea „Extinderea tuturor națiunilor” de la Los Angeles, care a încheiat anul de serviciu al Societății.
Acolo, la Los Angeles, toți reprezentanții călători ai Societății care tocmai se întorseseră din străinătate au avut ocazia să facă rapoarte detaliate către marea congregație a slujitorilor Domnului cu privire la activitatea colaboratorilor din alte țări. Călătorii i-au fost foarte recunoscători Domnului pentru acest mare privilegiu de a sluji și au apreciat bunătatea, protecția și mila Sa și bucuria de a-și sluji frații și de a putea să ajute la realizarea aranjamentelor pentru extinderea ulterioară a acestei minunate lucrări de predicare a evangheliei Regatului în toată lumea ca o mărturie. A fost o binecuvântare să luăm parte cu ceilalți în a lăuda pe Iehova printre toate națiunile.