Literatură:Stăpânirile cele mai înalte/Întrebări pentru studiul Berean

 

169

---

care este isprăvnicia acestei taine, ascunse din veacuri în Dumnezeu, care a făcut toate lucrurile; pentru ca domniile și puterile din locurile cerești să cunoască azi, prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu, după planul veșnic pe care l-a făcut în Isus Cristos, Domnul nostru.” - Efeseni 3: 7, 9, 10.

⁴¹ Aceste cuvinte ale apostolului cu greu ar putea fi interpretate să însemne că „prin Biserica” de pe pământ înțelepciunea lui Dumnezeu este făcută de cunoscut puterilor princiare îngerești din cerurile literale. Contextul arată că înțelesul cuvintelor apostolului este următorul: Prin aranjamentul divin, Dumnezeu îl folosea pe Pavel ca serv al Său pentru a face cunoscute aceste adevăruri domniilor și puterilor din întreaga Biserică, ai cărei membri 'au fost așezați împreună cu Isus Cristos în locurile cerești.' (Efeseni 2:6) Pavel a fost cel căruia i s-a dat privilegiul să descopere altora, apostolilor și conducătorilor, taina lui Dumnezeu. Scripturile arată deci, că apostolii, și mai ales Pavel, au ocupat poziții importante de conducători în Biserică; acest fapt trebuie luat în considerare în determinarea înțelesului cuvintelor lor.

⁴² Nu există succesori ai apostolilor. Există de mult timp în lume o organizație numită „biserică creștină” sau „creștinătate”. Deoarece oamenii din această organizație și-au asumat rolul de succesori ai apostolilor și de a conduce personal treburile Bisericii și ale lumii, s-a ivit multă nedumerire în mintea celor care au studiat Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvintele apostolului au fost interpretate în modul cel mai greșit. Întotdeauna ar trebui să se țină minte că Isus Cristos este Capul Bisericii, că apostolii au ocupat poziții speciale în aceasta, și că nimeni nu a mai ocupat acele locuri din zilele apostolilor încoace. Ei au exercitat o anumită putere de guvernare în Biserică. Domnul Isus și apostolii de sub conducerea Sa au stabilit anumite reguli pentru conducerea Bisericii; și adunarea, ca întreg, este învestită cu o anumită putere și autoritate pentru a acționa, și fiecare membru al Bisericii trebuie să fie supus acestui aranjament. - Efeseni 2:18-21.

⁴³ Observând atunci că Societatea este alcătuită sau compusă din unșii lui Dumnezeu aflați încă pe pământ, și că acest trup sau grup de creștini se străduiește în mod silitor să îndeplinească poruncile Domnului, și știind că Domnul Isus este Capul acesteia, fiecare membru ar trebui să caute în mod silitor să fie în armonie cu metoda, calea de acțiune și lucrarea acestei Societăți. Dacă unii sunt de părere că Societatea nu urmează calea de acțiune potrivită, să încredințeze Domnului această chestiune și să aștepte judecata Domnului, pentru a hotărî care este calea de acțiune potrivită care trebuie luată. Fiecare membru al Sionului de pe pământ se află în legământ cu Domnul și fiecare trebuie să fie în armonie cu El, iar acest lucru fiind adevărat, toți trebuie să fie supuși înaltelor stăpâniri. (va urma)

ÎNTREBĂRI PENTRU STUDIUL BEREAN

1 Spune scopul pentru care Iehova a dat poporului Său. Atunci, unde numai va găsi copilul lui Dumnezeu îndrumarea adevărată?

2 De unde a apărut doctrina despre „dreptul divin al regilor”? Cui a fost destinat Romani 13? Arată scriptura care dovedește că nu a fost destinat nimănui altcuiva.

3 Redă esența declarației apostolului, așa cum este înregistrată în textul nostru. Cum ar trebui să fie privite legile țării?

4 Arată că toată puterea și autoritatea adevărată vin de la Iehova. Cum putem ști dacă o lege dată este potrivită sau nu?

5-7 Dovedește, prin ilustrație, că guvernele acestei lumi nu sunt „stăpânirile care sunt”!

8 Citează scriptura și arată dacă un copil al lui Dumnezeu poate lua parte la război sau nu!

9 La ce concluzie se ajunge, în mod logic, în ce privește caracterul potrivit al legilor care diferă în diferite țări și localități?

10-11 Arată prin ilustrație dacă diferitele legi și reguli făcute de om, care impun restricții și constrângeri, sunt potrivite. Prin urmare, la ce putere se referă apostolul aici?

12-14 Din cine se compune organizația lui Dumnezeu? Ce spune Scriptura despre puterea dată membrilor ei? La ce se referă puterea amintită aici? Dovedește identitatea „stăpânirii înalte” și a „înaltelor stăpâniri”?

15-16 Ce spune apostolul Pavel despre Christos și despre relația Sa față de Biserică?

17-18 Ce dovadă avem că Isus Christos a dat putere apostolilor Săi, și că ei au exercitat o astfel de putere?

19-20 Cum vine în atenție aici regula cetățeniei? Care este cetățenia trupului lui Christos, prin urmare cui datorează loialitate membrii lui?

21-24 Descrie ce este ilustrat în viziunea profetică a lui Ezechiel despre organizația lui Dumnezeu. Arată învățătura conținută în aceasta și în 1 Corinteni 14:33!

25 Explică cum se poate ca unșii de pe pământ, cu toate că sunt imperfecți, totuși pot să fie o parte a sfintei organizații a lui Dumnezeu, Sionul!

26 Ce aranjament folosește Domnul pentru a-L reprezenta pe pământ, în acest timp al prezenței Sale a doua? Din cine se compune această grupă? Cum este în legătură cu Sionul această clasă a „servului”?

27 Explică dacă trebuie să se aștepte sau nu infailibilitate de la cei care ocupă poziții de răspundere în „Societate”, și prin care se dă îndrumare cu privire la lucrare. Atunci cum pot ști ceilalți din „Societate” dacă lucrarea este îndrumată sau nu potrivit?

28 Cum se poate ști dacă modul de acțiune al cuiva din organizație place sau nu Domnului? Cum se poartă Domnul față de greșelile făcute de cei din organizația Sa?

29-30 Care este statutul bătrânilor și al diaconilor din adunare? Cum s-a îngrijit Domnul de corectarea dezordinii în Biserică?

31 Atunci, ce a vrut să spună apostolul Pavel, când a zis: „orice suflet să fie supus înaltelor stăpâniri”?

32 Citează 1 Corinteni 12:18, 28 și identifică „stăpânirile care sunt”!

33-34 Ce se înțelege prin „stăpânire omenească” la care se face referire în 1 Petru 2: 13? Cum arată cuvintele lui Pavel (Evrei 7:17) și ale pui Petru (1 Petru 2:13, 14) că acea „creație omenească” la care se face referire este rânduiala din Biserică?

35-36 Explică ce înseamnă cuvintele lui Petru din versetul 13, citat mai sus, la care se face referire!

37-38 Care a fost argumentul lui Petru, așa cum este arătat la 1 Petru 2:17? Citează Scriptura pentru a arăta cui îi vorbea el! Dovedește, cu scripturi, aplicarea corectă a cuvintelor lui Petru din versetul 14, analizat aici!

39-40 Dovedește că apostolii au fost învestiți cu autoritate în Biserică și că ei au exercitat această autoritate!

170

---

41 Ce scop a urmărit Pavel prin faptul că la Efeseni 3:1-9 s-a referit la sine însuși, și care este aplicarea versetului 10?

42 Descrie poziția apostolilor în Biserică, în legătură cu Isus, Capul Bisericii și cu adunarea, ca și un trup!

43 Observând din cine este alcătuită Societatea și relația ei cu Domnul și cu lucrarea Sa de pe pământ, care este deci privilegiul și datoria fiecărui membru al acesteia? Dacă cineva are altă părere decât Societatea în ce privește calea de acțiune pe care aceasta o urmează, care este procedura potrivită pentru unul ca acesta? Fiind un membru al Sionului, cui îi datorează fiecare supunere deplină?

MASA DOMNULUI ȘI MASA DRACILOR

[lectură radio de cincisprezece minute]

Adresându-și scrisoarea către cei „sfințiți în Isus Cristos", apostolul Pavel a scris: „Nu puteți bea paharul Domnului și paharul dracilor; nu puteți lua parte la masa Domnului și la masa dracilor." (1Corinteni 10:21, 22) Deoarece aceste cuvinte sunt adresate creștinilor, se cuvine ca fiecare creștin adevărat să știe exact ce înseamnă acestea. A nu avea dorință de cercetare ar clasifica pe cineva ca nefiind creștin și neavând nici un interes pentru masa Domnului. Apostolul atrage atenția asupra celor două mese, una numită „masa Domnului" și cealaltă „masa dracilor", și ne spune că un creștin nu poate mânca la amândouă în același timp. Această declarație este în întregime în armonie cu cuvintele Iui Isus, care a zis: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt; sau va ține la unul și va nesocoti pe celălalt." (Matei 6:24) Aceste cuvinte ne asigură că fiecare dintre cei care pretind a fi creștini servesc fie Domnului, fie Diavolului. Există numai doi stăpâni. A servi pe Domnul, înseamnă, bineînțeles, a fi interesat de Cuvântul Său și a-l studia pentru a ști exact ce vrea Domnul ca noi să facem. Fără un astfel de interes, studiu și efort de a plăcea Domnului, nimeni nu ar putea pretinde că servește Domnului. Pentru a servi Diavolului cineva va face voința și lucrarea acestuia, sau cel puțin va fi indiferent față de voința și lucrarea Domnului. Există multe milioane de oameni care își închipuie că sunt de partea Domnului, dar care nu au interes nici în Cuvântul, nici în lucrarea Sa. Ei sunt indiferenți față de ce vrea Domnul ca noi să facem. Astfel de oameni îl servesc pe Satan, chiar dacă o fac fără să-și dea seama. Dar ce se înțelege prin „masa Domnului" și „masa dracilor"? în timpurile din vechime era obiceiul ca regii să invite pe cine doreau ei pentru o cinste specială, la o mare sărbătoare, pregătită special pentru ei. Masa era încărcată cu toate bunătățile la porunca regelui; ospitalitatea era nelimitată și fiecare necesitate era acoperită. Aceasta era metoda regelui de a-și arăta favoarea față de oaspetele său, de a-l cinsti și de a-i acorda aprobarea sa. Refuzul unei astfel de invitații îl însemna pe cineva ca dușman al regelui și acceptarea în schimb a unei invitații făcută de altul era o adevărată insultă. Apostolul a folosit această ilustrație. El a arătat că Iehova Dumnezeu este cel mai mare Rege din univers; că i-a invitat pe unii să fie oaspeții Săi, să spunem așa; că a pregătit special o masă pentru ei. Pe această masă se află toate bunătățile pe care Dumnezeu le are de dat creaturilor Sale. Aceste bunătăți constau în toate promisiunile făcute lor; toate bucuriile; toate privilegiile de serviciu; toate speranțele; toate învățăturile și adevărurile care se găsesc în Cuvântul Său; toate binecuvântările favorii, aprobării și iubirii Sale. Este o cinste să fii invitat la o sărbătoare de marele Iehova. Refuzul de a accepta o astfel de invitație va însemna pe o astfel de persoană ca dușmanul lui Dumnezeu; în schimb, a lua loc la masa Diavolului este o insultă serioasă la adresa Dumnezeului universului. Aceste lucruri fiind adevărate și clare, devine o chestiune importantă pentru toți care pretind a fi creștini să-și facă timp pentru a cerceta și a vedea dacă stau la masa Domnului sau la masa dracilor. Dacă noi stăm la masa din urmă suntem dușmanii lui Dumnezeu, disprețuim harul și favoarea Sa și îl tratăm în mod sfidător. Vorbind despre cei care disprețuiesc masa Domnului, profetul zice: „Voi ziceți: 'Masa DOMNULUI este de disprețuit'. ... căci mare este Numele Meu între națiuni, zice DOMNUL oștirilor. Dar voi îl pângăriți, prin faptul că ziceți: 'Masa DOMNULUI este spurcată și ce aduce ea este o mâncare de disprețuit." - Maleahi 1:7, 11, 12. Dar ce se înțelege prin masa dracilor? Masa dracilor se referă la toți cei care stau împotriva lui Iehova Dumnezeu și a Cuvântului Său al adevărului, al căror tată este Satan; ea cuprinde și toate acele învățături false care nu se găsesc în Biblie, dar despre care Satan i-a convins pe oameni să creadă că sunt învățate acolo. Vorbind despre aceste învățături false, Pavel zice: „Dar spiritul spune lămurit că în vremile din urmă, unii se vor lepăda de credință, ca să se alipească de spirite înșelătoare și de învățăturile dracilor." - 1 Timotei 4:1. Masa dracilor este plină de defăimări împotriva lui Dumnezeu și a adevărului Său; ea este întinsă cu mesaje care n-au nici o mângâiere în ele, care nu conțin nici o speranță de binecuvântări viitoare și care nu sunt un izvor de bucurie, de pace sau plăcere. Cea mai mare dintre defăimările împotriva Iui Dumnezeu este doctrina chinului veșnic al celor răi; că Dumnezeu a creat un iaz de foc și pucioasă și de asemenea, o creatură rea numită Diavol, căruia i-a încredințat sarcina de a-i chinui veșnic pe unii.}}