233 - Clipă fericită

1 Fericită clipă ce pot avea la al milei tron,
Unde, mijlocind ruga mea, stă prietenul cel mai bun.
Bunătatea Ta, acolo, deplin o aflu, Doamne!
Acolo mă-mpărtăşeşti din însoţirea-Ţi promisă.

2 Dincolo sună chemarea. Vino, obositule!
Calcă-Mi urma şi vei primi pace şi mângâiere!
Ia crucea şi jugul meu, că nu va fi greu! Vino, dar!
Lasă gânduri pământene! Vei primi pace dulce.

3 Fii mărit pentru harul Tău, prin ce aşa loc ne-ai dat!
De la Tine cu ‘ndrăzneală poate merge făptura.
Tu nu ne respingi cererea. Nu-Ţi suntem spre sarcină.
În bucuri şi tristeţe ne asculţi cu plăcere.

În orișice soartă trăim, tristă sau veselă,
Inima, gura mea numai pe Dumnezeu laudă!

Mărește-L și tu cu mine! Vestește-I numele!
El te-a scăpat din lipsă și necazuri alungă.

În jurul credincioșilor îngeri tăbărează.
Păzește pe cei ce se-ncred, de s-ar lovi-n piatră.

Iubește pe Iehova, că păzește pe ai Săi!
Servește-L cu bucurie, că mâna-I ţi-ajută!