Pagină:Obadiah-part-II-1936.djvu/4

196

TURNUL DE VEGHERE

BROOKLYN, N.Y.

sunt acum tari în credință și curajoși în luptă, știind în mod sigur că ziua eliberării este aproape.

⁵ Martorii lui Iehova nu sunt implicați în războiul Armaghedonului și nici nu vor face lucrul acesta niciodată, ci ei sunt acum în război cu reprezentanți lui Satan de pe pământ și cei credincioși trebuie să rămână și vor și rămânea fermi și statornici și trebuie să se dovedească ca bărbați și oșteni ai Domnului. Rămășița desfășoară acum o adevărată activitate de război prin faptul că proclamă mereu judecățile lui Iehova, vestește numele Lui și ține sus steagul ca poporul să afle că El este singurul Dumnezeu și Eliberator adevărat. (Isaia 62:10). Prin vestirea adevărului martorii lui Iehova dau pe față înșelătoriile conducătorilor religiei organizate, în deosebi cele ale ierarhiei romano-catolice, și Dumnezeu lasă să se facă aceasta prin servii Lui sub conducerea lui Cristos Isus pentru ca la timpul rânduit stăpânii comerțului și ai politicii să poată vedea susținerea înșelătoare a preoțimii; și tot astfel pentru ca și poporul de rând să poată vedea și înțelege cât de mult a fost înșelat și purtat de nas de preoțime și în ce chip nerușinat a fost jefuit de roadele lucrului său cinstit. Prin faptul că Domnul face să se explice acum adevărul și să se dea pe față blasfemia reprezentanților religiei, a preoților, Domnul îi face să fie ,,cei mai disprețuiți” oameni. Oameni cinstiți din toate confesiunile, oricare ar fi naționalitatea sau credința lor, aud acum adevărul, îl cred și-l primesc și toți aceștia disprețuiesc pe fățarnicii care au defăimat numele Domnului pentru ca să-și poată satisface poftele lor crude și egoiste. Iehova și Cristos Isus fac acum mică pe această organizație religioasă prin aceea că zădărnicesc semnele acestor mincinoși și-i fac nedemni în ochii oamenilor lumii: ,, Așa vorbește Domnul.. .Eu sunt Domnul.. .care zădărnicesc semnele celor mincinoși și arăt ca înșelători pe ghicitori; fac pe cei înțelepți să dea înapoi și le prefac știința în nebunie”. Isaia 44:24,25.

⁶ A sosit ziua când națiunea aleasă a lui Iehova trebuie să se scoale și să lupte cu îndrăzneală pentru adevăr. Ei îi zice Iehova acum:,, Încredeți -vă în Domnul pentru totdeauna; căci Domnul IEHOVA este tăria veșnică; El răstoarnă pe cei ce locuiesc pe înălțimi, El pleacă orașul îngâmfat; îl doboară la pământ, și-l aruncă în țărână. Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor ( săraci în spirit, urmașii adevărați ai lui Cristos), sub pașii celor nevoiași, ( care au nevoie de ajutorul și protecția lui Dumnezeu și-l și primesc).” (Isa. 26:4-6; Mat. 23:12). Întocmai ca Esau, preoțimea a avut ocazie odată să aibă parte la dreptul de naștere; însă ea l-a disprețuit. Ea a refuzat să facă cunoscut numele și Împărăția lui Dumnezeu și acum luptă cu toată puterea ca să împiedice pe alți să vadă și să primească Împărăția. Ea se înalță pe sine însuși, înfruntă pe Domnul și disprețuiește Cuvântul Lui și ei îi zice Domnul Isus: ,, Oricine se va înălța,

va fi smerit; și oricine se va smeri, va fi înălțat. Dar vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi închideți Împărăția cerurilor împotriva oamenilor: nici voi nu intrați în ea, și nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsați să intre”. - Matei 23:12,13.

⁷ Esau a părăsit țara făgăduinței și pentru a-și satisface ambiția personală s-a stabilit în muntele Seir. Când a venit Esau acolo a găsit pe Horiți în acel loc. (Deuteronomul 2:12). Aceștia au fost locuitori ai stâncilor. Esau a alungat pe acești locuitori de la început. Edomiții sau urmașii lui Esau și-au făcut cuibul apoi sus pe vârful stâncilor și au devenit locuitori ai stâncilor. Ierarhia romano-catolică, împinsă de ambiția egoistă preoțimii și de a stăpâni și supraveghea popoarele pământului, a dat la o parte în mod asemănător pe alții și a pus mâna în mod greșit pe ceea ce nu i-a aparținut și astfel și-a construit pentru folosința ei egoistă o moștenire cu proprietatea altora. Ea s-a instalat pe înălțimi și susține că Papa sau capul organizației ei este piatra fundamentală pe care nici porțile iadului sau ale locuinței morților nu o pot birui. Ea n-a clădit pe stânca adevărată, Cristos Isus, imaginea exactă a lui Iehova, Stânca cea mare. (Deuteronomul 32:4). Edomiții prefigurează pe preoțimea ambițioasă, îndeosebi pe ierarhie, care a stăpânit peste popor cu aroganță și a disprețuit adevărul și a pângărit numele lui Dumnezeu. Mulțimea clerului ierarhiei romano-catolice s-a înălțat pe sine cu mare trufie și a emis susținerea că șeful acestei organizației este asemenea lui Dumnezeu. Clerul va fi condamnat din însuși gura lui, căci mândria lui nu cunoaște margini. Iată declarația unui membru influent al ierarhiei romano-catolice. Acest citat este luat din Eclestistical Dictionary de Ferraris și apare în această carte cu titlul ,,Papa”. Declarații blasfemiatoare ca cea care urmează urmăresc numai scopul ca să facă prin aceasta o impresie puternică asupra oamenilor, lesne crezători pentru ca să-i poată sili să dea ascultare ierarhiei diavolești: „Demnitatea și grandoarea papei sunt de același fel încât el numai este un om ci este asemănător lui Dumnezeu al cărui vicar (reprezentant) este.. .De aceea este încoronat papa cu o coroană întreită ca împărat al cerului, al pământului și al iadului. Maiestatea și puterea papei nu se întind numai peste lucrurile cerului, pământului și iadului, ci și peste îngeri: căci el este superiorul lor; așa că dacă ar fi cu putință ca îngerii să se rătăcească de la credință sau să nutrească sentimente contrare ei, ei ar putea fi judecați și excomunicați de papa. El posedă o demnitate și o putere atât de mare încât ocupă unul și același scaun de judecată cu Cristos; așa că orice face papa pare a purcede din gura lui Dumnezeu. Papa este, cu alte cuvinte, Dumnezeu pe pământ, singurul prinț al credincioșilor lui Cristos, cel mai mare împărat al tuturor împăraților, posedând plinătatea puterii și lui i s-a încredințat guvernul Împărăției pământești și cerești.