Pagină:Obadiah-part-I-1936.djvu/14: Diferență între versiuni

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
(Neverificat: Pagină nouă: MANKIND’S SUFFERING: WHY PROLONGED day God raised him out of death. (1 Cor. 15:4) He had stated when on earth that God had given to him the great privilege of attaining unto i...)
 
 
(Nu s-au afișat 10 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Corp-mesaj (pentru a fi introdus):Corp-mesaj (pentru a fi introdus):
Linia 1: Linia 1:
MANKIND’S SUFFERING: WHY PROLONGED
+
<div style="text-align: center; font-size: 1.5em; font-weight: bold"> SUFERINȚA OMENIRII: DE CE A FOST
day God raised him out of death. (1 Cor. 15:4)  
+
PRELUNGITĂ? </div>
He had stated when on earth that God had given
+
 
to him the great privilege of attaining unto inherent
+
{{raw:data:c
life, or immortality. (John 5:26) When he was raised
+
| {{raw:data:p|nq|Isus Cristos a fost omorât, și în a treia zi Dumnezeu L-a înviat din moarte. (1Cor. 15:4). El spusese când era pe pământ că Dumnezeu îi dăduse marele privilegiu de a dobândi viață inerentă, sau nemurire. (Ioan 5:26). Când a fost înviat din morți El a fost ridicat ca chipul expres al lui Iehova, posedând nemurire, și viu în vecii vecilor. (Evr. 1:3; Rev. 1:18). Învierea lui Cristos Isus ca o creatură divină este o garanție că toți membrii trupului Său trebuie să fie ridicați cu învierea Lui, la nemurire. Acesta este motivul pentru care creștinul este sfătuit să caute gloria, onoarea, nemurirea și viața veșnică. (Rom. 2:7). Nemurirea înseamnă viață în cea mai înaltă stare, și este indestructibilă. Este scris: „Fiindcă, așa cum toți mor în Adam, tot așa toți vor fi readuși la viață în Cristos. Dar fiecare la rândul lui: Cristos este primul rod; după aceea, în timpul prezenței Sale, cei ce sunt ai lui Cristos”. (1Cor. 15:22, 23). Cristos Isus a fost primul înviat; și membrii trupului Său, sau biserica, sunt înviați la a doua Sa venire; și ei sunt înviați la nemurire, la o moștenire nestricăcioasă.}}
from the dead he was brought forth the express image
+
{{raw:data:p|nq|Apostolul Pavel a scris: „Pentru că voi ați murit, iar viața voastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu. Când Cristos, care este viața noastră, se va arăta, vă veți arăta și voi împreună cu El în glorie” (Col. 3:3,4). Argumentul aici este că acela care este născut prin spiritul lui Dumnezeu și adus ca un fiu spiritual al lui Dumnezeu este mort ca creatură umană și că dreptul lui la viață este ascuns cu Cristos Isus, și că atunci când apare Cristos la a doua Sa venire atunci are loc învierea. Este scris din nou cu privire la acești oameni: „Preaiubiților, acum suntem fiii lui Dumnezeu,dar ce vom fi nu s-a dezvăluit încă; dar știm că atunci când se va arăta El, vom fi ca El; căci Îl vom vedea așa cum este”. - 1 Ioan 3:2.}}
of Jchovah, possessing immortality, and alive for ever-
+
{{raw:data:p|nq|Aceasta este o dovadă că membrii creației noi în timp ce sunt pe pământ nu știu cum va fi gloria învierii Lui, dar că ei vor fi ca Cristos Isus pentru că vor fi cu El și îl vor vedea așa cum este El, și vor fi membrii familiei regale a lui Dumnezeu din cer. Aceasta este coroborat în continuare cu afirmația din Revelația 20:6: „Fericit și sfânt este cel ce are parte de prima înviere. Asupra lor moartea a doua nu are putere, ci ei vor fi preoți ai lui Dumnezeu și ai lui Cristos și vor domni cu El o mie de ani”. - Rev. 20:6.}}
more, (Heb. 1:3; Rev. 1:18) The resurrection of
+
{{raw:data:p|nq|Cu privire la timpul învierii, este scris: „Pentru că însuși Domnul va coborî din cer cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și cu trâmbița lui Dumnezeu, iar cei morți în Cristos se vor scula primii”. (1 Tes. 4:16). Aceasta dovedește că creștinii care au murit de-a lungul erei creștine nu au mers direct în cer la moarte, ci că trebuie să rămână morți până la a doua venire a Domnului nostru; și atunci, când El își ia puterea ca să domnească, cei credincioși în Cristos vor fi înviați primii. Cuvântul „strigăt”, așa cum este folosit în acest text, înseamnă o poruncă de autoritate, care arată că el se referă la timpul când Domnul}}
Christ Jesus as a divine creature is a guarantee that
+
|{{raw:data:p|nq|Isus, ca mare Mare Preot al lui Iehova, preia autoritatea, și își începe domnia. - Ps. 110:2.}}
all his body members must be raised with His resurree-
+
{{raw:data:p|nq|Creația nouă completă a lui Dumnezeu va constitui mare preoție regală a lui Dumnezeu, preoție care a fost prefigurată cu mult timp în urmă de Melhisedec, care a fost atât rege al Salemul din vechime, cât și „preot al Dumnezeului Celui Preaînalt”, și care, de asemenea, a binecuvântat pe patriarhul Avraam după ce Dumnezeu îi dăduse victoria asupra dușmanilor. (Gen. 14:18-20). Isus, Capul creației noi este singurul „sămânța lui Avraam”, și membrii trupului Său ai creației noi sunt făcuți o parte a acestei semințe a lui Avraam fiind adoptați de Iehova Dumnezeu, Mai Marele Avraam. În Cristos Isus, „Sămânța”, urmează să fie binecuvântate toate familiile pământului. (Gen. 12:3; 22:18). Creația nouă constituie caracteristica încoronatoare a întregii creații a lui Dumnezeu. Creația aceasta este aceea care primește viață și nemurire, și va fi pentru totdeauna spre slava lui Iehova Dumnezeu.}}
tion, to immortality, This is why the Christian is ad-
+
{{raw:data:p|nq|Au trecut mai mult de șase mii de ani de când Iehova a creat pe omul perfect Adam, care a eșuat. Pentru mai mult de două mii de ani Dumnezeu a făcut să fie puse în scenă mari imagini vii, care prefigurează dezvoltarea acestei creații noi. Pentru alți aproape două mii de ani El selectează și dezvoltă această creație nouă. În toată această perioadă de timp rasa umană a suferit boală, necaz, și moarte. Satan a profitat de timp, ca să încerce să întoarcă mințile oamenilor de la Iehova. Mulți creștini declarați au întrebat: De ce trebuie să existe atâta suferință printre popoarele pământului?}}
monished to seek glory, honor and immortality, eternal
+
{{raw:data:p|nq|„Căci știm”, spune apostolul Pavel, „ că toată creația geme și suferă împreună, până acum.(Rom. 8:22). Nu numai că această afirmație a raportului divin este adevărată, ci fiecare om poate să mărturisească despre faptul suferinței umane. Nu există nici o creatură umană pe pământ care să fie perfectă, și nimeni care a trăit nu a trăit fără suferință. Din leagăn până la mormânt fiecare a experimentat durere. Mulți au întrebat de ce a fost așa. Există un timp rânduit pentru om să cunoască motivul pentru aceasta.}}
life. (Rom. 2:7) Immortality is life in the highest
+
{{raw:data:p|nq|Moartea este un dușman mare. Acest dușman a distrus fiecare casă. Diavolul a făcut pe oameni să creadă că Dumnezeu este responsabil pentru moartea din mijlocul rasei umane. Dimpotrivă, moartea a rezultat din pricina păcatului, și păcatul a intrat în lume din cauza neascultării omului de legea dreaptă a lui Dumnezeu. Diavolul însușii este acela care a provocat această neascultare. Omul nu a ascultat de bunăvoie pe Dumnezeu și a dat ascultare dușmanului. Când un anumit membru iubit al familiei moare cei care plâng de pierderea făcută sunt auziți deseori spunând: „Cum poate un Dumnezeu drept și iubitor să ia pe preaiubitul nostru?” Când oamenii înțeleg planul lui Dumnezeu și desfășurarea lui, nu se va pune o astfel de întrebare. Atunci oamenii nu se vor întrista ca cei care n- au speranță. Nu poate exista nici o speranță fără cunoștință; prin urmare, rezultă necesitatea de a cunoaște adevărul lui Dumnezeu care arată calea spre viață și fericire.}}
condition, and indestructible. It is written: ‘‘For as
+
}}
in Adam all dic, even so in Christ shall all be made
 
alive, But every man in his own order; Christ the
 
firstfruits; afterward they that are Christ’s, at his
 
coming.’’ (1 Cor. 15: 22, 28) Christ Jesus was the first
 
one resurrected ; and his body members, or the church,  
 
are resurrected at his sceond coming; and they are
 
resurrected to immortality, to an inheritance incorrup-
 
tible,
 
The apostle Paul wrote: ‘For ye are dead, and your
 
life is hid with Christ in God. When Christ, who is
 
cur life, shall appear, then shall ye also appear with
 
him in glory.”’ (Col. 3:3,4) The argument here is
 
that the one who is begotten by God’s spirit and
 
brought forth as a spiritual son of God is dead as a  
 
human ereature and that his rieht to life is hid with
 
Christ Jesus, and that when Christ appears at his
 
second coming then the resurreetion takes place. Again
 
it is written concerning the same ones: ‘Beloved, now
 
are we the sons of Ciod; and it doeth not yet appear
 
what we shall be: but we know that, when he shall
 
appear, we shall be like him; for we shall sce him as
 
he is.’’—1 John 3: 2.  
 
This is proof that members of the new ercation while
 
on earth donot know what their resurrection glory will
 
be, but that they wil) be Jike Christ Jesus because they
 
will be with him and sce him as he is, and be members
 
of God’s royal family of heaven. This is further
 
corroborated by the statement of Revelation 20:6:  
 
“Blessed and holy is he that hath part in the first res-
 
urréetion: on such the seeond death hath no power,
 
but they shall be priests of God and of Christ, and
 
shall reign with him a thousand years.’’—Rev. 20:6.  
 
Coneerning the time of the resurrection, it is writ-
 
ten: ‘‘For the Lord himself shall descend from heaven
 
with a shout, with the voiee of the archangel, and with
 
the trump of God: and the dead in Christ shall rise
 
first.’’ (1 Thess. 4:16) This proves that the Christians
 
who have died throughout the Christian era have not
 
gone straight to heaven at death, but that they must
 
remain dead until the second coming of our Lord; and
 
then when he takes his power to reign, those faithful
 
ones in Christ shall be raised first. The word ‘‘shout’’,  
 
as used in this text, means a command of authority,  
 
which shows it has reference to the time when the Lord
 
Jiter CHRIST was put to death, and on the third
 
Jesus, as the great High Priest of Jehovah, takes au-  
 
thority and begins his reign.—Ps. 110: 2.  
 
God's new ercation complete will constitute the
 
great royal priesthood of God, which priesthood was
 
foreshadowed long ago by Melchizedck, who was both
 
the king of ancient Salem and also ‘‘priest of the Must
 
High Ged"’, and who also blessed the patriarch Abra-
 
ham after God had given him the victory over the
 
enemies. (Gen. 14: 18-20) Jesus the Head of the new
 
creation is alone the ‘‘seecd of Abraham’’, and his body
 
members of the new ercation are made a part of such
 
seed of Abraham by being adopted by Jehovah God,  
 
the Greater Abraham. In Christ Jesus the ‘‘Seed’’ all
 
the families of the earth are to be blessed. (Gen. 12:3;  
 
22:18) The new ereation constitutes the crowning
 
feature of all of God's creation. It is that ereation
 
which is granied life and immortality, and shall be
 
for ever to the glory of Jehovah God.  
 
More than six thousand years have passed since Je-
 
hovah ereated the perfect man Adam, who failed. For
 
more than two thousand years God caused great living
 
pictures to be enaeted, foreshadowing the development
 
of his new ereation. For nearly two thousand years
 
more he has been selecting and developing this new
 
ereation. In all this period of time the human race has
 
suffered sickness, sorrow and death. Satan has taken
 
advantage of the time, to endeavor to turn the minds
 
of men away from Jchovah. Many professed Chris-
 
tians have asked, Why should there be so much suffer-
 
ing amongst the pcoples of carth?
 
“For we know,’’ says the apostle Paul, “that the
 
whole ereation groancth and travaileth in pain to-
 
gether until now.’’ (Rom, 8; 22) Not only is this state-
 
ment of the divine record true, but every man ean bear
 
witness to the fact of human suffering. There is no
 
human creature on the carth who is perfect, and none
 
who has lived without suffering. From the cradle to
 
the grave each one has experieneed pain, Many have
 
asked the reason why. ‘I'he time is due for man to learn
 
the reason why.  
 
Death is a great enemy. That enemy has ravaged
 
every home. The Devil has made the people belicve
 
that God is responsible for the death amongst the hu-
 
man race. On the contrary, death resulfed by reason
 
of sin, and sin entered the world because of man’s dis-
 
obedience to God’s righteous law. The Devil himself is
 
the one who induced such disobedience. Man willingly
 
disobeyed God and heeded the enemy. When some
 
loved member of a family dies those mourning the
 
loss are often heard to say: ‘ How can a just and lov-
 
ing God take away our beloved one??? When the people
 
understand God’s purpose and the outworking there-
 
of, such a question will not be asked. Then the people
 
will not sorrow as those who have no hope. There can
 
be no hope without knowledge; hence the necessity of
 
knowing God’s truth that shows the way to life and
 
happiness,  
 
>
 
190
 

Versiunea curentă din 6 decembrie 2020 17:03

Această pagină nu a fost verificată


SUFERINȚA OMENIRII: DE CE A FOST PRELUNGITĂ?


Isus Cristos a fost omorât, și în a treia zi Dumnezeu L-a înviat din moarte. (1Cor. 15:4). El spusese când era pe pământ că Dumnezeu îi dăduse marele privilegiu de a dobândi viață inerentă, sau nemurire. (Ioan 5:26). Când a fost înviat din morți El a fost ridicat ca chipul expres al lui Iehova, posedând nemurire, și viu în vecii vecilor. (Evr. 1:3; Rev. 1:18). Învierea lui Cristos Isus ca o creatură divină este o garanție că toți membrii trupului Său trebuie să fie ridicați cu învierea Lui, la nemurire. Acesta este motivul pentru care creștinul este sfătuit să caute gloria, onoarea, nemurirea și viața veșnică. (Rom. 2:7). Nemurirea înseamnă viață în cea mai înaltă stare, și este indestructibilă. Este scris: „Fiindcă, așa cum toți mor în Adam, tot așa toți vor fi readuși la viață în Cristos. Dar fiecare la rândul lui: Cristos este primul rod; după aceea, în timpul prezenței Sale, cei ce sunt ai lui Cristos”. (1Cor. 15:22, 23). Cristos Isus a fost primul înviat; și membrii trupului Său, sau biserica, sunt înviați la a doua Sa venire; și ei sunt înviați la nemurire, la o moștenire nestricăcioasă.
Apostolul Pavel a scris: „Pentru că voi ați murit, iar viața voastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu. Când Cristos, care este viața noastră, se va arăta, vă veți arăta și voi împreună cu El în glorie” (Col. 3:3,4). Argumentul aici este că acela care este născut prin spiritul lui Dumnezeu și adus ca un fiu spiritual al lui Dumnezeu este mort ca creatură umană și că dreptul lui la viață este ascuns cu Cristos Isus, și că atunci când apare Cristos la a doua Sa venire atunci are loc învierea. Este scris din nou cu privire la acești oameni: „Preaiubiților, acum suntem fiii lui Dumnezeu,dar ce vom fi nu s-a dezvăluit încă; dar știm că atunci când se va arăta El, vom fi ca El; căci Îl vom vedea așa cum este”. - 1 Ioan 3:2.
Aceasta este o dovadă că membrii creației noi în timp ce sunt pe pământ nu știu cum va fi gloria învierii Lui, dar că ei vor fi ca Cristos Isus pentru că vor fi cu El și îl vor vedea așa cum este El, și vor fi membrii familiei regale a lui Dumnezeu din cer. Aceasta este coroborat în continuare cu afirmația din Revelația 20:6: „Fericit și sfânt este cel ce are parte de prima înviere. Asupra lor moartea a doua nu are putere, ci ei vor fi preoți ai lui Dumnezeu și ai lui Cristos și vor domni cu El o mie de ani”. - Rev. 20:6.
Cu privire la timpul învierii, este scris: „Pentru că însuși Domnul va coborî din cer cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și cu trâmbița lui Dumnezeu, iar cei morți în Cristos se vor scula primii”. (1 Tes. 4:16). Aceasta dovedește că creștinii care au murit de-a lungul erei creștine nu au mers direct în cer la moarte, ci că trebuie să rămână morți până la a doua venire a Domnului nostru; și atunci, când El își ia puterea ca să domnească, cei credincioși în Cristos vor fi înviați primii. Cuvântul „strigăt”, așa cum este folosit în acest text, înseamnă o poruncă de autoritate, care arată că el se referă la timpul când Domnul
Isus, ca mare Mare Preot al lui Iehova, preia autoritatea, și își începe domnia. - Ps. 110:2.
Creația nouă completă a lui Dumnezeu va constitui mare preoție regală a lui Dumnezeu, preoție care a fost prefigurată cu mult timp în urmă de Melhisedec, care a fost atât rege al Salemul din vechime, cât și „preot al Dumnezeului Celui Preaînalt”, și care, de asemenea, a binecuvântat pe patriarhul Avraam după ce Dumnezeu îi dăduse victoria asupra dușmanilor. (Gen. 14:18-20). Isus, Capul creației noi este singurul „sămânța lui Avraam”, și membrii trupului Său ai creației noi sunt făcuți o parte a acestei semințe a lui Avraam fiind adoptați de Iehova Dumnezeu, Mai Marele Avraam. În Cristos Isus, „Sămânța”, urmează să fie binecuvântate toate familiile pământului. (Gen. 12:3; 22:18). Creația nouă constituie caracteristica încoronatoare a întregii creații a lui Dumnezeu. Creația aceasta este aceea care primește viață și nemurire, și va fi pentru totdeauna spre slava lui Iehova Dumnezeu.
Au trecut mai mult de șase mii de ani de când Iehova a creat pe omul perfect Adam, care a eșuat. Pentru mai mult de două mii de ani Dumnezeu a făcut să fie puse în scenă mari imagini vii, care prefigurează dezvoltarea acestei creații noi. Pentru alți aproape două mii de ani El selectează și dezvoltă această creație nouă. În toată această perioadă de timp rasa umană a suferit boală, necaz, și moarte. Satan a profitat de timp, ca să încerce să întoarcă mințile oamenilor de la Iehova. Mulți creștini declarați au întrebat: De ce trebuie să existe atâta suferință printre popoarele pământului?
„Căci știm”, spune apostolul Pavel, „ că toată creația geme și suferă împreună, până acum.” (Rom. 8:22). Nu numai că această afirmație a raportului divin este adevărată, ci fiecare om poate să mărturisească despre faptul suferinței umane. Nu există nici o creatură umană pe pământ care să fie perfectă, și nimeni care a trăit nu a trăit fără suferință. Din leagăn până la mormânt fiecare a experimentat durere. Mulți au întrebat de ce a fost așa. Există un timp rânduit pentru om să cunoască motivul pentru aceasta.
Moartea este un dușman mare. Acest dușman a distrus fiecare casă. Diavolul a făcut pe oameni să creadă că Dumnezeu este responsabil pentru moartea din mijlocul rasei umane. Dimpotrivă, moartea a rezultat din pricina păcatului, și păcatul a intrat în lume din cauza neascultării omului de legea dreaptă a lui Dumnezeu. Diavolul însușii este acela care a provocat această neascultare. Omul nu a ascultat de bunăvoie pe Dumnezeu și a dat ascultare dușmanului. Când un anumit membru iubit al familiei moare cei care plâng de pierderea făcută sunt auziți deseori spunând: „Cum poate un Dumnezeu drept și iubitor să ia pe preaiubitul nostru?” Când oamenii înțeleg planul lui Dumnezeu și desfășurarea lui, nu se va pune o astfel de întrebare. Atunci oamenii nu se vor întrista ca cei care n- au speranță. Nu poate exista nici o speranță fără cunoștință; prin urmare, rezultă necesitatea de a cunoaște adevărul lui Dumnezeu care arată calea spre viață și fericire.