Pagină:Feast-of-conspirators-part-I-1934.djvu/9

1 NOIEMBRIE, 1934

TURNUL DE VEGHE

329

„Conferințele preoțești de luni dimineață” au fost deseori ocupate cu luarea în considerare a acestor chestiuni însă fără a ajunge la o concluzie satisfăcătoare. Când se pare că presa publică, care este partea de publicitate a organizației vizibile a lui Satan, începe să acorde atenție la ceea ce fac martorii lui Iehova, atunci trebuie să se știe cu certitudine că „oamenii înțelepți” din „creștinătate” au discutat problema.

²¹ „Belșațar și-a revenit din beție pentru scurt timp și i-a adus pe consilierii săi. „Atunci au intrat toți înțelepții regelui: dar nu au putut citi scrierea și nici nu au putut face cunoscut regelui interpretarea acestia”. (Dan. 5:8) Trebuie să fi arătat foarte rău când ei, alcătuind „trustul creierului” al administrației sale, au apărut în fața regelui și niciunul dintre ei nu a putut să citească scrierea de mână, cu atât mai puțin să facă cunoscută interpretarea acesteia. Același lucru este adevărat și astăzi. Consilierii înțelepți ai „Creștinătății” sunt incapabili să citească semnele sau să le interpreteze pentru că ei ignoră Cuvântul lui Dumnezeu. Mai ales din 1929, puterile conducătoare ale „Creștinătății” au apelat la „oamenii înțelepți” ai propriei lor organizații să plaseze o construcție peste sau să explice care este semnificația „semnelor și minunilor din ceruri”, adică declarațiile făcute de martorii lui Iehova și lucrarea lor continuă de a da mărturie oamenilor și ce relație are aceasta cu necazul și perplexitatea de pe pământ. Dar niciunul dintre înțelepții Babilonului nu poate citi sau interpreta scrierea, pentru că le este străină. Nu așa se citesc Bibliile lor. Se amintește de cuvintele profetului lui Iehova care se aplică aceleiași mulțimi, anume: „Și viziunea despre toate a devenit pentru tine ca și cuvintele unei cărți care este sigilată pe care omul o dă unuia care este învățat spunându-i, te rog, citește aceasta: și el zice, nu pot pentru că este sigilată.” (Isaia 29:11) Consilierii lui Belșazar au încercat, fără îndoială, să-l sfătuiască, dar, având grijă să nu facă nici o presupunere care să-l îngrijoreze pe rege, erau nerăbdători să-i spună regelui și i-au spus că „totul va fi bine; privește puterea zidurilor noastre". Ei, fiind în slujba Diavolului, desigur, ar fi incapabili să aibă vreo înțelegere despre secretele lui Iehova. (Ps. 25:14) La fel, în timpurile moderne, „oamenii înțelepți” ai „Creștinătății” au grijă să nu prezică nimic care ar fi ofensator pentru elementul conducător politic și financiar; prin urmare, ei spun: "Nu dați nici o atenție la acești martori ai lui Iehova nebuni, pentru că în fiecare zi și în orice mod lumea devine mai bună. Totul va fi bine. Priviți la puterea marilor noastre instituții. Trebuie să ne menținem poziția pentru totdeauna".

²² Declarațiile înțelepților lui Belșazar nu l-au mulțumit; și este la fel și astăzi. Înțelepții „creștinătății” nu pot da niciun răspuns care să fie plăcut și satisfăcător aliaților lor. „Atunci regele Belșațar a fost foarte tulburat și fața lui i s-a schimbat și domnii săi au fost uimiți.” (Dan. 5:9) Așa cum Belșațar era tulburat și

înfățișarea lui întunecată, iar domnii săi stăteau cu chipuri lungi și uimite, tot așa este și astăzi. Modernul „trust al creierului”, incluzând clerul, și în special ierarhia Catolică, fac efort și încearcă să ofere sfat elementului conducător politic și financiar, dar aceștia din urmă au deloc sau puțină încredere în astfel de sfaturi. Ei devin mai perplexi în fiecare zi și nu știu pe ce cale să o ia. Această perplexitate a continuat să crească din 1929 și câteva dovezi în acest sens sunt menționate aici. În iunie 1931, președintele Statelor Unite a emis o declarație care susține cu tărie un moratoriu al îndatorării diferitelor guverne față de Statele Unite. În iulie 1931, Statele Unite și Franța au semnat un acord privind îndatorarea externă, iar moratoriul a intrat în vigoare. Apoi au urmat conferințe după conferințe privind recuperarea intereselor comune ale națiunilor și un efort de prevenire ale efectelor dezastruoase ale războiului. Națiunile „Creștinătății” au fost de acord să renunțe la multe dintre navele de război și să limiteze altfel pregătirile de război, apoi perplexitatea și frica lor au crescut și apoi din nou s-au repezit cu febrilitate să construiască chiar mai multe nave de război și echipamente de război mai puternice decât oricând. Apoi a venit schema NRA și s-a crezut că acest lucru va scoate lumea, în special Statele Unite, din gaură. Aceasta, împreună cu alte scheme, a fost lansată și promovată cu scopul evitării dezastrului. Fiecare națiune din „Creștinătate” își promulgă propriile idei despre ceea ce ar trebui făcut și cum ar trebui făcut. Papa își îmbracă „veșmintele sfinte” și își încearcă mâna într-un efort de a aduce pace și prosperitate în „anul său sfânt” și în cele din urmă, renunță la asta cu dezgust, pentru că nu aduce nici pace, nici prosperitate, cu excepția papei și a Ierarhia Catolice. Nicio altă instituție nu ar putea oferi cărămizi de aur pentru a opri o gaură în perete, care cărămizi de aur le-au venit fără efort din partea lor, cu excepția faptului că s-ar putea spune că a fost un efort să-și îmbrace hainele strălucitoare și să așeze cărămizile. Aceste lucruri sunt menționate aici pentru a arăta perplexitatea conducătorilor lumii și faptul că sfatul dat de „oamenii înțelepți” sau „trustul creierelui” nu dă rezultate satisfăcătoare.

²³ Trebuie să fi existat confuzie între conducătorii aflați la ospățul lui Belșațar și multă discuție, atunci când înțelepții au eșuat să interpreteze cuvintele-semne scrise pe peretele sălii de banchet. Belșațar și-a rostit cuvintele sale de dezamăgire, iar aceste cuvinte fuseseră preluate și repetate de către domnitori, apoi de oamenii fără importanță și apoi de cei care serveau vinul. În orice caz, întâmplarea a ajuns la regină. Este destul de evident că regina nu a participat la banchet, pentru că a auzit ce se întâmplă și apoi a apărut la ospăț pentru a sfătui regele. "Acum, regina, din cauza cuvintelor regelui și a domnilor săi, a intrat în casa de banchet; iar regina a vorbit și a spus: O, rege, să trăiești pentru totdeauna; nu lăsa gândurile tale să te tulbure și nu-ți lăsa chipul