Pagină:Drama-of-vindication-part-VI-1939.djvu/11: Diferență între versiuni
Jump to navigation
Jump to search
Asz (Discuție | contribuții) |
Asz (Discuție | contribuții) |
||
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
| Corp-mesaj (pentru a fi introdus): | Corp-mesaj (pentru a fi introdus): | ||
| Linia 5: | Linia 5: | ||
{{raw:data:p|36|Acan a încercat să ascundă dovezile păcatului său îngropând lucrurile blestemate în pământ în mijlocul cortului său. Clasa „slujitorului rău”, ilustrată de Acan, a încercat să ascundă dovada păcatului lor împotriva lui Dumnezeu și împotriva organizației Sale și a încercat să se justifice trimițând scrisori către anumite persoane despre care se credea că sunt simpatizanți ai răufăcătorului pe calea sa greșită. Astfel de scrisori au fost scrise în timp ce infractorul ocupa o funcție oficială reprezentând Societatea; și pentru a-și acoperi acțiunea sa nelegiuită, deși scrisorile sale au fost scrise în biroul Societății și cu ajutorul Societății și în literatura Societății, el nu a păstrat copii cu indigo, sperând astfel că nimeni nu va afla. Cu siguranță, Domnul știa despre acele scrisori și le-a adus la lumină la timpul Său potrivit și le-a făcut să fie prezentate și citite în fața martorilor. Domnul l-a pus pe Acan „înaintea faptului împlinit”, iar acesta a mărturisit faptele sale nelegiuite; și astfel, atunci când scrisorile menționate mai sus, împreună cu o cantitate mare de dovezi coroborative dovedind vinovăția infractorului, au fost prezentate, cel vinovat a trebuit să recunoască și a recunoscut faptele greșite.}} | {{raw:data:p|36|Acan a încercat să ascundă dovezile păcatului său îngropând lucrurile blestemate în pământ în mijlocul cortului său. Clasa „slujitorului rău”, ilustrată de Acan, a încercat să ascundă dovada păcatului lor împotriva lui Dumnezeu și împotriva organizației Sale și a încercat să se justifice trimițând scrisori către anumite persoane despre care se credea că sunt simpatizanți ai răufăcătorului pe calea sa greșită. Astfel de scrisori au fost scrise în timp ce infractorul ocupa o funcție oficială reprezentând Societatea; și pentru a-și acoperi acțiunea sa nelegiuită, deși scrisorile sale au fost scrise în biroul Societății și cu ajutorul Societății și în literatura Societății, el nu a păstrat copii cu indigo, sperând astfel că nimeni nu va afla. Cu siguranță, Domnul știa despre acele scrisori și le-a adus la lumină la timpul Său potrivit și le-a făcut să fie prezentate și citite în fața martorilor. Domnul l-a pus pe Acan „înaintea faptului împlinit”, iar acesta a mărturisit faptele sale nelegiuite; și astfel, atunci când scrisorile menționate mai sus, împreună cu o cantitate mare de dovezi coroborative dovedind vinovăția infractorului, au fost prezentate, cel vinovat a trebuit să recunoască și a recunoscut faptele greșite.}} | ||
{{raw:data:p|37|Iosua, acționând sub îndrumarea Domnului, nu i-a permis lui Acan să aibă ulterior vreun motiv să pretindă că i s-a făcut o înscenare sau că a fost constrâns să mărturisească. Așadar, Iosua a continuat să obțină dovezi coroborative care să-i susțină pe deplin mărturisirea. „Astfle Iosua a trimis soli, care au alergat la cort; și iată că era ascunsă în cortul lui și argintul sub ea.” - Ios. 7:22.}} | {{raw:data:p|37|Iosua, acționând sub îndrumarea Domnului, nu i-a permis lui Acan să aibă ulterior vreun motiv să pretindă că i s-a făcut o înscenare sau că a fost constrâns să mărturisească. Așadar, Iosua a continuat să obțină dovezi coroborative care să-i susțină pe deplin mărturisirea. „Astfle Iosua a trimis soli, care au alergat la cort; și iată că era ascunsă în cortul lui și argintul sub ea.” - Ios. 7:22.}} | ||
| − | {{raw:data:p | + | {{raw:data:p|38|Bărbații trimiși să caute au găsit proprietatea blestemată în cortul lui Acan, unde a spus că este, și au adus-o și astfel au dovedit de două ori vinovăția lui Acan, adică prin doi martori: mărturisirea sa și faptele fizice. Crima era acum dovedită dincolo de orice îndoială. Observați acum împlinirea acestei părți a ilustrației profetice. Acțiune împotriva acuzatului mai sus menționat a fost luată numai după o cercetare atentă a faptelor materiale și aducerea acestora laolaltă, ceea ce a dovedit dincolo de orice îndoială că acuzatul a urmat o cale împotriva organizației lui Dumnezeu. Iosua a făcut ca dovezile fizice să fie aduse și expuse adunării, pentru ca întreaga chestiune să fie dată în vileag înaintea Domnului și a oamenilor: „Și i-au scos din mijlocul cortului și i-au adus înaintea lui Iosua și înaintea tuturor copiilor lui Israel și i-au așezat înaintea Domnului. "- Ios. 7:23.}} |
{{raw:data:p|39|La fel, acei din organizația lui Dumnezeu care au încercat să o distrugă, Domnul le-a permis să adune dovezi împotriva lor, iar apoi Domnul a făcut ca aceștia să fie aduși public în fața altora. Mai Marele Iosua, Cristos Isus,}} | {{raw:data:p|39|La fel, acei din organizația lui Dumnezeu care au încercat să o distrugă, Domnul le-a permis să adune dovezi împotriva lor, iar apoi Domnul a făcut ca aceștia să fie aduși public în fața altora. Mai Marele Iosua, Cristos Isus,}} | ||
| − | |raw:data:p|c|a cauzat ca dovezile să fie produse arătând că unul dintre reprezentanții Societății, ajutat și susținut de alții, a lucrat împotriva organizației Domnului; iar acele probe au fost aduse în fața martorilor și în prezența infractorului și au fost prezentate și înregistrate astfel încât să nu existe nicio îndoială cu privire la aceasta și nimeni să nu poată vreodată să pretindă sau să acuze cu adevărat că răufăcătorului i s-a făcut o ”înscenare”. Acțiunea a fost luată în armonie cu voința Domnului.}} | + | |{{raw:data:p|c|a cauzat ca dovezile să fie produse arătând că unul dintre reprezentanții Societății, ajutat și susținut de alții, a lucrat împotriva organizației Domnului; iar acele probe au fost aduse în fața martorilor și în prezența infractorului și au fost prezentate și înregistrate astfel încât să nu existe nicio îndoială cu privire la aceasta și nimeni să nu poată vreodată să pretindă sau să acuze cu adevărat că răufăcătorului i s-a făcut o ”înscenare”. Acțiunea a fost luată în armonie cu voința Domnului.}} |
{{raw:data:p|40|Domnul a făcut să se consemneze felul de pedeapsă aplicată lui Acan; și aceasta este dovadă că înregistrarea este importantă și a fost pusă în Biblie și este acum revelată pentru ajutorul acelora care sunt azi pe pământ și care sunt diligenți în a căuta să cunoască și să facă voia Dumnezeului Atotputernic în serviciul Său. „Și Iosua și tot Israelul aflat cu el, l-au luat pe Acan fiul lui Zerah, argintul, haina și paiul de aur, fiii și fiicele lui, boii și măgarii lui, oile lui, cortul lui și tot ce avea; și i-au adus în valea Acor.”- Ios. 7:24.}} | {{raw:data:p|40|Domnul a făcut să se consemneze felul de pedeapsă aplicată lui Acan; și aceasta este dovadă că înregistrarea este importantă și a fost pusă în Biblie și este acum revelată pentru ajutorul acelora care sunt azi pe pământ și care sunt diligenți în a căuta să cunoască și să facă voia Dumnezeului Atotputernic în serviciul Său. „Și Iosua și tot Israelul aflat cu el, l-au luat pe Acan fiul lui Zerah, argintul, haina și paiul de aur, fiii și fiicele lui, boii și măgarii lui, oile lui, cortul lui și tot ce avea; și i-au adus în valea Acor.”- Ios. 7:24.}} | ||
{{raw:data:p|41|Datoria și responsabilitatea lui Iosua nu s-au încheiat cu tragerea la răspundere a lui Acan în fața martorilor. Acan luase și eșuase să distrugă lucrurile blestemate, iar acum Iosua trebuie să le distrugă și să se asigure că decretul lui Dumnezeu de distrugere a fost executat în totalitate. Anunțând decretul lui Dumnezeu cu privire la soarta Ierihonului, Iosua spusese: „Păziţi-vă de lucrul blestemat, ca să nu vă faceţi blestemați, când luaţi din lucrul blestemat.” (6: 18) Când Acan „a luat din lucrul blestemat”, mânia Domnului s-a aprins împotriva copiilor lui Israel și, întreaga tabără sau adunare fiind supusă mâniei lui Iehova, a fost obligatoriu pentru Iosua să se asigure că există o curăţire completă pentru infracţiunea comisă. Imediat lui Acan i s-a luat privilegiul de serviciu. Acesta este exact ceea ce Isus a declarat că va face cu cei din clasa „slujitorului rău” atunci când a pronunțat judecata la templu: „Luați deci talantul de la el și dați-l celui care are zece talanți. Căci oricui are i se va da și va avea din belșug; dar celui ce nu are i se va lua chiar şi ceea ce are. Și aruncați pe robul neprofitabil în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.”- Mat. 25: 28-30.}} | {{raw:data:p|41|Datoria și responsabilitatea lui Iosua nu s-au încheiat cu tragerea la răspundere a lui Acan în fața martorilor. Acan luase și eșuase să distrugă lucrurile blestemate, iar acum Iosua trebuie să le distrugă și să se asigure că decretul lui Dumnezeu de distrugere a fost executat în totalitate. Anunțând decretul lui Dumnezeu cu privire la soarta Ierihonului, Iosua spusese: „Păziţi-vă de lucrul blestemat, ca să nu vă faceţi blestemați, când luaţi din lucrul blestemat.” (6: 18) Când Acan „a luat din lucrul blestemat”, mânia Domnului s-a aprins împotriva copiilor lui Israel și, întreaga tabără sau adunare fiind supusă mâniei lui Iehova, a fost obligatoriu pentru Iosua să se asigure că există o curăţire completă pentru infracţiunea comisă. Imediat lui Acan i s-a luat privilegiul de serviciu. Acesta este exact ceea ce Isus a declarat că va face cu cei din clasa „slujitorului rău” atunci când a pronunțat judecata la templu: „Luați deci talantul de la el și dați-l celui care are zece talanți. Căci oricui are i se va da și va avea din belșug; dar celui ce nu are i se va lua chiar şi ceea ce are. Și aruncați pe robul neprofitabil în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.”- Mat. 25: 28-30.}} | ||
{{raw:data:p|42|Domnul nu putea permite ca organizația Sa să fie tulburată, permițându-i răufăcătorului să rămână nepedepsit. Păcatul lui Acan era plin de îngâmfare și nu i se putea permite să treacă neobservat. Dacă Iosua nu și-ar fi îndeplinit datoria față de Domnul cu credincioșie, făcând ca Acan să fie pedepsit, Domnul l-ar fi distrus pe Iosua.}} | {{raw:data:p|42|Domnul nu putea permite ca organizația Sa să fie tulburată, permițându-i răufăcătorului să rămână nepedepsit. Păcatul lui Acan era plin de îngâmfare și nu i se putea permite să treacă neobservat. Dacă Iosua nu și-ar fi îndeplinit datoria față de Domnul cu credincioșie, făcând ca Acan să fie pedepsit, Domnul l-ar fi distrus pe Iosua.}} | ||
}} | }} | ||
Versiunea curentă din 22 ianuarie 2022 15:45
Această pagină nu a fost verificată
15 Aprilie, 1939
TURNUL DE VEGHE
123
în acea capcană, dar niciunul dintre aleși nu a fost înșelat. —Matt. 24:24.
36 Acan a încercat să ascundă dovezile păcatului său îngropând lucrurile blestemate în pământ în mijlocul cortului său. Clasa „slujitorului rău”, ilustrată de Acan, a încercat să ascundă dovada păcatului lor împotriva lui Dumnezeu și împotriva organizației Sale și a încercat să se justifice trimițând scrisori către anumite persoane despre care se credea că sunt simpatizanți ai răufăcătorului pe calea sa greșită. Astfel de scrisori au fost scrise în timp ce infractorul ocupa o funcție oficială reprezentând Societatea; și pentru a-și acoperi acțiunea sa nelegiuită, deși scrisorile sale au fost scrise în biroul Societății și cu ajutorul Societății și în literatura Societății, el nu a păstrat copii cu indigo, sperând astfel că nimeni nu va afla. Cu siguranță, Domnul știa despre acele scrisori și le-a adus la lumină la timpul Său potrivit și le-a făcut să fie prezentate și citite în fața martorilor. Domnul l-a pus pe Acan „înaintea faptului împlinit”, iar acesta a mărturisit faptele sale nelegiuite; și astfel, atunci când scrisorile menționate mai sus, împreună cu o cantitate mare de dovezi coroborative dovedind vinovăția infractorului, au fost prezentate, cel vinovat a trebuit să recunoască și a recunoscut faptele greșite.
37 Iosua, acționând sub îndrumarea Domnului, nu i-a permis lui Acan să aibă ulterior vreun motiv să pretindă că i s-a făcut o înscenare sau că a fost constrâns să mărturisească. Așadar, Iosua a continuat să obțină dovezi coroborative care să-i susțină pe deplin mărturisirea. „Astfle Iosua a trimis soli, care au alergat la cort; și iată că era ascunsă în cortul lui și argintul sub ea.” - Ios. 7:22.
38 Bărbații trimiși să caute au găsit proprietatea blestemată în cortul lui Acan, unde a spus că este, și au adus-o și astfel au dovedit de două ori vinovăția lui Acan, adică prin doi martori: mărturisirea sa și faptele fizice. Crima era acum dovedită dincolo de orice îndoială. Observați acum împlinirea acestei părți a ilustrației profetice. Acțiune împotriva acuzatului mai sus menționat a fost luată numai după o cercetare atentă a faptelor materiale și aducerea acestora laolaltă, ceea ce a dovedit dincolo de orice îndoială că acuzatul a urmat o cale împotriva organizației lui Dumnezeu. Iosua a făcut ca dovezile fizice să fie aduse și expuse adunării, pentru ca întreaga chestiune să fie dată în vileag înaintea Domnului și a oamenilor: „Și i-au scos din mijlocul cortului și i-au adus înaintea lui Iosua și înaintea tuturor copiilor lui Israel și i-au așezat înaintea Domnului. "- Ios. 7:23.
39 La fel, acei din organizația lui Dumnezeu care au încercat să o distrugă, Domnul le-a permis să adune dovezi împotriva lor, iar apoi Domnul a făcut ca aceștia să fie aduși public în fața altora. Mai Marele Iosua, Cristos Isus,
a cauzat ca dovezile să fie produse arătând că unul dintre reprezentanții Societății, ajutat și susținut de alții, a lucrat împotriva organizației Domnului; iar acele probe au fost aduse în fața martorilor și în prezența infractorului și au fost prezentate și înregistrate astfel încât să nu existe nicio îndoială cu privire la aceasta și nimeni să nu poată vreodată să pretindă sau să acuze cu adevărat că răufăcătorului i s-a făcut o ”înscenare”. Acțiunea a fost luată în armonie cu voința Domnului.
40 Domnul a făcut să se consemneze felul de pedeapsă aplicată lui Acan; și aceasta este dovadă că înregistrarea este importantă și a fost pusă în Biblie și este acum revelată pentru ajutorul acelora care sunt azi pe pământ și care sunt diligenți în a căuta să cunoască și să facă voia Dumnezeului Atotputernic în serviciul Său. „Și Iosua și tot Israelul aflat cu el, l-au luat pe Acan fiul lui Zerah, argintul, haina și paiul de aur, fiii și fiicele lui, boii și măgarii lui, oile lui, cortul lui și tot ce avea; și i-au adus în valea Acor.”- Ios. 7:24.
41 Datoria și responsabilitatea lui Iosua nu s-au încheiat cu tragerea la răspundere a lui Acan în fața martorilor. Acan luase și eșuase să distrugă lucrurile blestemate, iar acum Iosua trebuie să le distrugă și să se asigure că decretul lui Dumnezeu de distrugere a fost executat în totalitate. Anunțând decretul lui Dumnezeu cu privire la soarta Ierihonului, Iosua spusese: „Păziţi-vă de lucrul blestemat, ca să nu vă faceţi blestemați, când luaţi din lucrul blestemat.” (6: 18) Când Acan „a luat din lucrul blestemat”, mânia Domnului s-a aprins împotriva copiilor lui Israel și, întreaga tabără sau adunare fiind supusă mâniei lui Iehova, a fost obligatoriu pentru Iosua să se asigure că există o curăţire completă pentru infracţiunea comisă. Imediat lui Acan i s-a luat privilegiul de serviciu. Acesta este exact ceea ce Isus a declarat că va face cu cei din clasa „slujitorului rău” atunci când a pronunțat judecata la templu: „Luați deci talantul de la el și dați-l celui care are zece talanți. Căci oricui are i se va da și va avea din belșug; dar celui ce nu are i se va lua chiar şi ceea ce are. Și aruncați pe robul neprofitabil în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.”- Mat. 25: 28-30.
42 Domnul nu putea permite ca organizația Sa să fie tulburată, permițându-i răufăcătorului să rămână nepedepsit. Păcatul lui Acan era plin de îngâmfare și nu i se putea permite să treacă neobservat. Dacă Iosua nu și-ar fi îndeplinit datoria față de Domnul cu credincioșie, făcând ca Acan să fie pedepsit, Domnul l-ar fi distrus pe Iosua.
