Pagină:Tree-of-hope-1934.djvu/4: Diferență între versiuni

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
(Neverificat: Pagină nouă: 52 She WATCHTOWER. period of time is represented by multiplying the days of one year, 360, by seven (times), equaling 2,520, and as the Scriptures fix a day as a symbol of a yea...)
 
 
(Nu s-au afișat 10 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Corp-mesaj (pentru a fi introdus):Corp-mesaj (pentru a fi introdus):
Linia 1: Linia 1:
52 She WATCHTOWER.  
+
{{raw:data:ai|3|52|TURNUL DE VEGHERE|Brooklyn, N.Y|}}
period of time is represented by multiplying the days
+
 
of one year, 360, by seven (times), equaling 2,520,  
+
{{raw:data:c
and as the Scriptures fix a day as a symbol of a year,  
+
|{{raw:data:p|c|perioadă de timp este reprezentată prin înmulțirea zilelor unui an, 360, cu șapte (timpuri), echivalând cu 2.520; și după cum Scripturile fixează o zi ca simbol al unui an, perioada de „șapte timpuri” prin urmare, este egală cu 2.520 de ani.}}
the period of ‘‘seven times’’ therefore equals 2,520  
+
{{raw:data:p|5|3-5|„Cei șapte ani” nu au început să fie numărați de la data decretului de condamnare a copacului la distrugere, decret care va fi de la momentul căderii omului înainte. După aceea și în timpul lui Melchisedec și al lui Israel ca popor al legământului lui Dumnezeu, a existat cel puțin în acele vremuri, în mod tipic, regatul lui Dumnezeu pe pământ și, atât timp cât acestea au existat, cele „șapte timpuri” nu au putut începe să se numere. Motivul este că butucul (ilustrând omenirea) cu benzi de fier și cupru în jurul lui arată inexistența sau inactivitatea regatului lui Dumnezeu pe pământ. Începutul numărării celor de șapte timpuri trebuie să aștepte până la răsturnarea ultimului rege al lui Israel, care a avut loc în anul 606 î.Cr. Din acel moment se aplică scriptura care spune: „Nu va mai fi, până va veni Acela al cărui drept este” să aibă regatul și stăpânirea lumii. (Ezechiel 21: 27) A fost  la răsturnarea lui Zedechia când acest decret împotriva lui Israel a fost dat, și acolo a fost când Satan a devenit „dumnezeul întregii lumi”, și a fost atunci și acolo când cele șapte timpuri, menționate în profeția lui Daniel, în capitolul al patrulea, au început să se numere; ceea ce înseamnă că Dumnezeu nu va interfera cu stăpânirea animalică a pământului până la sfârșitul acelei perioade specifice de timp. Acea perioadă de șapte timpuri, începând cu anul 606 î.Cr. și extinzându-se pe o perioadă de 2.520 de ani, s-a încheiat în 1914, când Cristos a fost întronat de Iehova și a fost trimis să domnească printre dușmanii săi. - Ps. 110: 2}}
years.  
+
{{raw:data:m|0|20|0|10|{{raw:data:ta|c|{{raw:data:s|DECRETUL}}}}}}
5The ‘seven years’ did not begin to count from
+
{{raw:data:p|6|6-7|Decretul auzit de Nebucadnețar, consemnat de Daniel, a fost o judecată divină: „Această chestiune [întrebarea privind legea] este prin decretul străjerilor [Iehova și Logosul său], iar cererea [hotărârea judecătorească, Strong] prin cuvântul celor sfinți; pentru ca cei vii să cunoască că Cel Preaînalt stăpânește în regatul oamenilor și o dă cui voiește și pune peste ea pe cei mai de jos dintre oameni.(Vs.17) Iehova și Cristos Isus sunt singurii „sfinți”. (Isaia 57: 15; Apocalipsa 3: 7) Hotărârea judiciară este dată de Iehova și este anunțată și executată de Justificatorul numelui lui Iehova. Iehova și Cristos Isus sunt străjerii menționați în acest verset, așa cum se va observa că cuvântul este la plural. Ei sunt străjerii asupra numelui lui Iehova, iar asta ține de justificarea lui. Intenția sau scopul este determinat de cuvintele: „Pentru ca cei vii să cunoască că Cel Preaînalt domnește în regatul oamenilor”. Prin urmare, scopul suprem este îndreptățirea numelui lui Iehova și soluționarea pentru totdeauna a problemei supremației sale și a conducerii sale inerente. Din nou, justificarea numelui lui Iehova este amplificată ca fiind cea mai}}
the date of the decree condemning the tree to destrue-  
+
|{{raw:data:p|c|importantă dintre toate doctrinele predate în Scripturi. Când Cristos Isus vine la templul lui Iehova, care marchează începutul timpului în care conducătorii lumii nu vor mai invoca ignoranța, ci trebuie să știe că Iehova este Dumnezeu. „Pentru ca oamenii să cunoască că tu, al cărui nume este IEHOVA, ești Cel Prea Înalt peste tot pământul.” - Ps. 83:18.}}
tion, which deeree would be from the time of the fall
+
{{raw:data:p|7|6-7|Cuvintele textului „regatul oamenilor” nu se referă la regatele mărunte ale lumii rele a lui Satan, ci la regatul sau domnia nevăzută stabilită asupra omului. Iehova nu are nicio responsabilitate pentru guvernele naționale ale lumii rele actuale și, cu siguranță, nu are nicio responsabilitate în ceea ce privește cine ajunge în funcție sau este dat afară din funcție prin voturile oamenilor. Prin urmare, cei care sunt devotați în totalitate lui Iehova nu pot avea niciun rol în alegerea unor astfel de conducători. Faptul că lui Satan i s-a permis să continue să exercite stăpânirea asupra omului nu este în contradicție cu acest lucru. El și-a exercitat astfel stăpânirea, nu pentru că puterea lui era superioară celei a lui Iehova, nici pentru că este mai înalt decât Iehova, ci Satan și-a exercitat stăpânirea pentru că Iehova a îngăduit să fie așa, fixând un timp sigur pentru a-i permite lui Satan -și pună la punct cel mai puternic argument practic în sprijinul contestației sale bestiale a poziției lui Iehova. Altfel spus, Iehova a stat deoparte și l-a lăsat pe Satan să facă tot ce poate mai rău și a așteptat momentul potrivit pentru a dovedi că Satan este cel mai fertil mincinos din univers. Iehova la timpul potrivit își arată supremația, făcând mai întâi cunoscut martorilor săi credincioși de ce a așteptat: „Dar din această cauză ți-am îngăduit să rămâi, ca să-ți arăt puterea mea și ca ei să poată proclama numele Meu peste tot pământul”. (Ex. 9:16, Leeser) Faptul că Iehova l-a îndrumat pe Isus să rămână inactiv și să aștepte până în 1914 pentru a-și începe lucrarea de interferență cu dușmanul dovedește că Iehova este „Cel Prea Înalt [care] domnește în regatul oamenilor” şi că el este deci suprem. La timpul său, el deleagă această putere de conducere oricui dorește și face cunoscut acum că El i-a dat-o lui Cristos Isus și că El va asocia cu Cristos Isus în acea organizație,  alți 144.000 de adevărați și credincioși urmași ai pașilor lui Cristos Isus, care își păstrează integritatea până la sfârșit. (Dan. 7: 13-27) „Nu te teme, turmă mică, căci este plăcerea Tatălui vostru să vă dea regatul”. (Luca 12:32) În acest din urmă text, cuvintele lui Isus nu sunt doar o dovadă puternică, ci și concludentă că dăruirea regatului asupra omenirii este exclusiv în puterea lui Iehova Cel Prea Înalt.}}
of man onward. Thereafter and during the time of
+
{{raw:data:m|0|20|0|10|{{raw:data:ta|c|{{raw:data:s|CEL MAI DE JOS DINTRE OAMENI}}}}}}
Melchizedek, and of Isracl as God’s covenant people,  
+
{{raw:data:p|8|8-9|Isus, deși Fiul iubit al lui Iehova, trebuie să sufere umilire pentru a dovedi partea lui Iehova a chestiunii în discuție și pentru a-și demonstra propria calificare pentru a deveni Justificatorul lui Iehova. (Evr. 5:8, 9) Despre Isus este scris că a fost blând și smerit. (Mat. 11: 29) „El a fost disprețuit și noi nu l-am prețuit”. (Isaia 53: 3) S-a făcut}}
there was at least during those times typically the
+
}}
kingdom of God on the earth, and as long as these
 
existed the ‘‘seven times’? could not begin to count.  
 
The reason is that the stump (picturing mankind)  
 
with bands of iron and copper around it shows the
 
non-existence or non-activity of the kingdom of God
 
in the earth, The beginning of the counting of the
 
seven times must wait until the overturning of Isracl’s
 
last king, whieh took place in the year 606 B.C. From
 
that time the seripture applics which says: ‘It shall
 
be no more, until he come whose right it is’? to have
 
the kingdom and rulership of the world. (Ezck. 21; 27)  
 
It was at the overthrow of Zedekiah that this deerce
 
against Tsracl was entered, and there it was that Sa-
 
tan became ‘the god of the whole world’, and it was
 
then and there that the seven times, mentioned in
 
Daniel's propheey, in the fourth chapter, began to
 
count ; meaning that God would not interfere with the
 
beastly rule of carth until.the end of that specific
 
period of time. That period of seven times, beginning
 
in 606 B.C. and extending over a period of 2,520  
 
years, ended in 1914, when Christ was enthroned by
 
Jchovah and sent forth to rule amongst his enemies.  
 
—Ds. 110: 2.
 
THE DECREE
 
®° The deerce heard by Nebuchadnezzar, recorded by
 
Daniel, was a divine judgment: ‘“‘This matter [ques-
 
tion at law] is by the decree of the watehers [Jeho-
 
vah and his Logos], and the demand [the judicial
 
decision, Strong] by the word of the holy ones; to the
 
intent that the living may know that the Most High
 
ruleth in the kingdom of men, and giveth it to whom-
 
soever he will, and setteth up over it the basest of
 
men.”’ (Vs.17) Jehovah and Christ Jesus are the
 
only “holy Ones’’, (Isa. 57:15; Rey. 3:7) The
 
judicial deerce is rendered by Jchovah and is an-
 
nounced and exeented by the Vindicator of Jehovah’s
 
name. Jehovah and Christ Jesus are the watchers
 
named in this verse, as it will be noted that the word
 
is in the plural. They are the watchers over Jchovah’s
 
name, and that pertains to its vindication. The in-
 
tent or purpose is made certain by the words: ‘‘To
 
the intent that the living may know that the Mast
 
High ruleth in the kingdom of men.”? Therefore the
 
supreme purpose is the vindication of Jchovah’s name
 
and the settlement for ever of the question of his su-
 
premacy and his inherent rulership. Again the vin-
 
dication of Jchovah’s name is magnified as the most
 
Brooxiyn, N. Y.
 
important of all doctrines taught in the Scriptures.  
 
When Christ Jesus comes to the temple of Jehovah
 
that marks the beginning of the time when the rulers
 
of the world shall no lotiger plead ignorance but they
 
must know that Jehovah is God. ‘That men may know
 
that thou, whose namc alone is JEHOVAN, art the
 
Most High over all the earth.’’—Ps. 83:15.  
 
™The words of the text ‘‘kingdom of men’’ do not
 
refer to the petty kingdoms of Satan’s wicked world,  
 
but to the kingdom or invisible lordship sct up over
 
man. Jchovah has no responsibility for the national
 
governments of the present wicked world, and cer-
 
tainly not as to who gets into office or is put out of
 
office by the votes of men. Those who are wholly de-
 
voted to Jehovah, therefore, can have no part in the
 
selection of sueh rulers. The fact that Satan has been
 
permitted to continue to exercise overlordship of man
 
is no contradiction of this. Te has so exercised ruler.
 
ship, not beeause his power was superior to Jchovah’s,  
 
nor beeause he is higher than Jehovah, but Satan  
 
has exereised the overlordship because Jchovah has
 
suffered it to be so, having fixed a time certain to
 
permit Satan to work out his strongest practieal argu-  
 
ment in support of his beastly challenge of Jehoval’s
 
position. Otherwise stated, Jehovah has stood by and
 
let Satan do his worst and bided his own good time
 
to prove Satan the most fertile liar in the universe.  
 
Jchovah in due time shows his supremacy, first mak-  
 
ing known to his faithful witnesses why he has waited:
 
“But for this cause have I allowed thee to remain,  
 
in order to show thee my power; and in order that
 
they may proclaim my name throughout all the
 
earth.’? (Ex. 9:16, Leeser) The fact that Jehovah
 
directed Jesus to remain inactive and wait until 1914  
 
to begin his work of interferenee with the enemy
 
proves that Jehovah is ‘‘the Most High [that] ruleth
 
in the kinedom of men’’, and that he is therefore
 
supreme. In his own due time he delegates this power
 
of rulership to whomsoever he pleases, and he makes
 
known now that he has given it to Christ Jesus and
 
that he will associate with Christ Jesus in that or-  
 
ganization 144,000 others, the true and faithful foot-
 
step followers of Christ Jesus, who maintain their
 
. integrity to the end, (Dan. 7: 18-27) ‘‘Fear not, lit-
 
tle flock ; for it is your Father’s good pleasure to give
 
you the kingdom.”? (Luke 12:32) In this latter text  
 
the words of Jesus are not only strong but conclusive
 
proof that the giving of the kingdom over mankind is
 
exclusively within the power of Jehovah the Most High.  
 
“LOWEST OF MEN”
 
8 Jesus, although the beloved Son of Jchovah, must
 
suffer humiliation in order to prove Jehovah's side of
 
the question at issue and in order to demonstrate his
 
own qualification to beeome Jehovah’s Vindicator.  
 
(Heb. 5:8,9) Concerning Jesus it is written that he
 
was meek and lowly. (Matt. 11:29) ‘(Ile was despised,
 
and we esteemed him not.’’ (Isa. 53:3) Tle made
 

Versiunea curentă din 29 ianuarie 2023 09:31

Această pagină nu a fost verificată


52
TURNUL DE VEGHERE
Brooklyn, N.Y


perioadă de timp este reprezentată prin înmulțirea zilelor unui an, 360, cu șapte (timpuri), echivalând cu 2.520; și după cum Scripturile fixează o zi ca simbol al unui an, perioada de „șapte timpuri” prin urmare, este egală cu 2.520 de ani.
5 „Cei șapte ani” nu au început să fie numărați de la data decretului de condamnare a copacului la distrugere, decret care va fi de la momentul căderii omului înainte. După aceea și în timpul lui Melchisedec și al lui Israel ca popor al legământului lui Dumnezeu, a existat cel puțin în acele vremuri, în mod tipic, regatul lui Dumnezeu pe pământ și, atât timp cât acestea au existat, cele „șapte timpuri” nu au putut începe să se numere. Motivul este că butucul (ilustrând omenirea) cu benzi de fier și cupru în jurul lui arată inexistența sau inactivitatea regatului lui Dumnezeu pe pământ. Începutul numărării celor de șapte timpuri trebuie să aștepte până la răsturnarea ultimului rege al lui Israel, care a avut loc în anul 606 î.Cr. Din acel moment se aplică scriptura care spune: „Nu va mai fi, până va veni Acela al cărui drept este” să aibă regatul și stăpânirea lumii. (Ezechiel 21: 27) A fost la răsturnarea lui Zedechia când acest decret împotriva lui Israel a fost dat, și acolo a fost când Satan a devenit „dumnezeul întregii lumi”, și a fost atunci și acolo când cele șapte timpuri, menționate în profeția lui Daniel, în capitolul al patrulea, au început să se numere; ceea ce înseamnă că Dumnezeu nu va interfera cu stăpânirea animalică a pământului până la sfârșitul acelei perioade specifice de timp. Acea perioadă de șapte timpuri, începând cu anul 606 î.Cr. și extinzându-se pe o perioadă de 2.520 de ani, s-a încheiat în 1914, când Cristos a fost întronat de Iehova și a fost trimis să domnească printre dușmanii săi. - Ps. 110: 2
DECRETUL
6 Decretul auzit de Nebucadnețar, consemnat de Daniel, a fost o judecată divină: „Această chestiune [întrebarea privind legea] este prin decretul străjerilor [Iehova și Logosul său], iar cererea [hotărârea judecătorească, Strong] prin cuvântul celor sfinți; pentru ca cei vii să cunoască că Cel Preaînalt stăpânește în regatul oamenilor și o dă cui voiește și pune peste ea pe cei mai de jos dintre oameni.” (Vs.17) Iehova și Cristos Isus sunt singurii „sfinți”. (Isaia 57: 15; Apocalipsa 3: 7) Hotărârea judiciară este dată de Iehova și este anunțată și executată de Justificatorul numelui lui Iehova. Iehova și Cristos Isus sunt străjerii menționați în acest verset, așa cum se va observa că cuvântul este la plural. Ei sunt străjerii asupra numelui lui Iehova, iar asta ține de justificarea lui. Intenția sau scopul este determinat de cuvintele: „Pentru ca cei vii să cunoască că Cel Preaînalt domnește în regatul oamenilor”. Prin urmare, scopul suprem este îndreptățirea numelui lui Iehova și soluționarea pentru totdeauna a problemei supremației sale și a conducerii sale inerente. Din nou, justificarea numelui lui Iehova este amplificată ca fiind cea mai
importantă dintre toate doctrinele predate în Scripturi. Când Cristos Isus vine la templul lui Iehova, care marchează începutul timpului în care conducătorii lumii nu vor mai invoca ignoranța, ci trebuie să știe că Iehova este Dumnezeu. „Pentru ca oamenii să cunoască că tu, al cărui nume este IEHOVA, ești Cel Prea Înalt peste tot pământul.” - Ps. 83:18.
7 Cuvintele textului „regatul oamenilor” nu se referă la regatele mărunte ale lumii rele a lui Satan, ci la regatul sau domnia nevăzută stabilită asupra omului. Iehova nu are nicio responsabilitate pentru guvernele naționale ale lumii rele actuale și, cu siguranță, nu are nicio responsabilitate în ceea ce privește cine ajunge în funcție sau este dat afară din funcție prin voturile oamenilor. Prin urmare, cei care sunt devotați în totalitate lui Iehova nu pot avea niciun rol în alegerea unor astfel de conducători. Faptul că lui Satan i s-a permis să continue să exercite stăpânirea asupra omului nu este în contradicție cu acest lucru. El și-a exercitat astfel stăpânirea, nu pentru că puterea lui era superioară celei a lui Iehova, nici pentru că este mai înalt decât Iehova, ci Satan și-a exercitat stăpânirea pentru că Iehova a îngăduit să fie așa, fixând un timp sigur pentru a-i permite lui Satan să-și pună la punct cel mai puternic argument practic în sprijinul contestației sale bestiale a poziției lui Iehova. Altfel spus, Iehova a stat deoparte și l-a lăsat pe Satan să facă tot ce poate mai rău și a așteptat momentul potrivit pentru a dovedi că Satan este cel mai fertil mincinos din univers. Iehova la timpul potrivit își arată supremația, făcând mai întâi cunoscut martorilor săi credincioși de ce a așteptat: „Dar din această cauză ți-am îngăduit să rămâi, ca să-ți arăt puterea mea și ca ei să poată proclama numele Meu peste tot pământul”. (Ex. 9:16, Leeser) Faptul că Iehova l-a îndrumat pe Isus să rămână inactiv și să aștepte până în 1914 pentru a-și începe lucrarea de interferență cu dușmanul dovedește că Iehova este „Cel Prea Înalt [care] domnește în regatul oamenilor” şi că el este deci suprem. La timpul său, el deleagă această putere de conducere oricui dorește și face cunoscut acum că El i-a dat-o lui Cristos Isus și că El va asocia cu Cristos Isus în acea organizație, alți 144.000 de adevărați și credincioși urmași ai pașilor lui Cristos Isus, care își păstrează integritatea până la sfârșit. (Dan. 7: 13-27) „Nu te teme, turmă mică, căci este plăcerea Tatălui vostru să vă dea regatul”. (Luca 12:32) În acest din urmă text, cuvintele lui Isus nu sunt doar o dovadă puternică, ci și concludentă că dăruirea regatului asupra omenirii este exclusiv în puterea lui Iehova Cel Prea Înalt.
CEL MAI DE JOS DINTRE OAMENI
8 Isus, deși Fiul iubit al lui Iehova, trebuie să sufere umilire pentru a dovedi partea lui Iehova a chestiunii în discuție și pentru a-și demonstra propria calificare pentru a deveni Justificatorul lui Iehova. (Evr. 5:8, 9) Despre Isus este scris că a fost blând și smerit. (Mat. 11: 29) „El a fost disprețuit și noi nu l-am prețuit”. (Isaia 53: 3) S-a făcut