Pagină:The-lords-day-part-2-1936.pdf/4

imediat înainte ca aceasta să cadă. Cuvintele „vine peste ei”, așa cum sunt traduse literal, sunt „instantanee”; conform Diaglott: „Distrugerea bruscă este iminentă”. Distrugerea vine de la Iehova prin Cristos Isus, „Sabia” Ss; așa cum este scris: „Este un singur legiutor, care poate să salveze și să distrugă”. (Iacov 4: 12) Când acei lucrători ai nelegiuirii încep să se laude și să se înflăcăreze și să se bucure că martorii lui Iehova sunt în faliment și că împotrivitorii sunt liniștiți și în pace, distrugerea este chiar atunci iminentă, foarte aproape și imediat pe cale să cadă asupra lor. Când vor ajunge la punctul culminant al abandonului total față de pacea și siguranța de sine prin ceea ce au realizat greșit, atunci distrugerea bruscă este de fapt asupra lor și ei vor ști acest lucru. Dumnezeu nu va permite acelei mulțimi vechi, rele și ipocrite să coboare în pace în mormânt. Legea lui nu se schimbă. David a fost unsul lui Dumnezeu și alți oameni credincioși au lucrat cu el. Ioab persecutase cu răutate poporul Domnului, inclusiv pe David, iar această instrucțiune i-a fost dată lui Solomon: „Fă, deci, după înțelepciunea ta și nu-i lăsa capul alb [bătrân și cărunt] să se coboare în pace în mormânt.” (1 Regi 2: 1-6) Referitor la Șimei, care l-a blestemat pe David și a aruncat cu pietre în el, Domnul a spus despre acest persecutor al unsului său: „Coboară-i capul alb în mormânt cu sânge.” (1 Regi 2: 9) Ierarhia romano-catolică este bătrână în ani și în crime, iar „capul alb” reprezintă bine acea organizație rea. Ceea ce a spus Dumnezeu în legea sa a prefigurat ceea ce va veni peste mulțimea rea ​​la sfârșitul lumii. Dumnezeu i-a dat acelei mulțimi rele toată lungimea legăturii și au ajuns la capătul ei, iar distrugerea va cădea imediat asupra lor. Toată răutatea pe care ei au făcut-o va trece repede prin fața lor și își vor da seama că poalele lor, așa cum spune profetul, sunt marcate cu sânge omenesc. Vor ști că dantela lor aurie, pălăriile amuzante și alte obiecte de valoare nu le vor oferi niciun ajutor sau protecție.}}

⁶ Pe câmpiile Moabului, Moise, prin voia lui Dumnezeu, a anunțat legea Celui Preaînalt cu privire la mulțimea ipocrită care i-a defăimat numele, iar asupra acestora vine mânia lui Dumnezeu. „Când el [clasa lăudăroasă, fanfaroană, ipocrită, care l-a persecutat pe unsul lui Dumnezeu și și-a dus mai departe planurile rele în numele Domnului] va auzi cuvintele acestui blestem, că el se va binecuvânta singur în inima lui, zicând: «Voi avea pace, chiar dacă voi umbla după imaginația inimii mele, adăugând beție la sete», Domnul nu-l va cruța; ci atunci mânia Domnului și gelozia sa vor fumega împotriva omului aceluia și toate blestemele scrise în cartea aceasta vor cădea asupra lui și Domnul îi va șterge numele de sub ceruri.” -- Deuteronom 29: 19, 20.

⁷ Această lege se aplică persecutorilor răi ai martorilor lui Iehova. Ierarhia Romano-Catolică și aliații lor au întins curse sau mreje în care să-i prindă

|

și să-i pedepsească pe unșii lui Dumnezeu. Ei au mințit în mod repetat despre poporul lui Dumnezeu și au adus mărturii false împotriva lor în instanțe și i-au pedepsit pentru ca acei religioși ipocriți să-și poată continua propria lucrare rea. Referitor la acea mulțime rea și persecutoare, Cuvântul Domnului spune: „Distrugerea să vină peste el pe neașteptate și să-l prindă pe sine în plasa pe care a ascuns-o: să cadă chiar în acea distrugere!” (Psalmul 35: 8) „Cum sunt ei aduși în dezolare, ca într-o clipă! Sunt complet mistuiți de teroare!” (Ps. 73: 19) „Când va veni frica voastră ca desolare, și distrugerea voastră ca un vârtej, când va veni necazul și angoasa peste voi, atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde; mă vor căuta dis-de-dimineață, dar nu mă vor găsi, pentru că au urât cunoștiința și n-au ales frica de Domnul; n-au vrut nici unul din sfaturile mele și au disprețuit toate mustrările mele.” (Prov. 1: 27-30) „Mândria merge înaintea distrugerii și spiritul trufaș înaintea căderii.” (Prov. 16: 18) Aceștia sunt vase ale mâniei, pentru distrugere. -- Romani 9: 22.