Pagină:Obadiah-part-III-1936.djvu/9: Diferență între versiuni
Jump to navigation
Jump to search
| Corp-mesaj (pentru a fi introdus): | Corp-mesaj (pentru a fi introdus): | ||
| Linia 2: | Linia 2: | ||
{{raw:data:c | {{raw:data:c | ||
| − | | {{raw:data:p|c|sunt călare pe spatele fiarei de culoare stacojie care-i poartă. -Apocalips 17:3.}} | + | | {{raw:data:p|c|sunt călare pe spatele fiarei de culoare stacojie care-i poartă. - Apocalips 17:3.}} |
{{raw:data:p|29|27-29|În timpul Războiului Mondial, „străinii” de Dumnezeu și de Împărăția Lui, au împiedecat pe servii credincioși ai lui Dumnezeu și au băgat pe mulți dintre ei înapoia gratiilor închisorilor, au interzis vestirea mesajului și au prigonit pe urmașii lui Cristos Isus într-un mod încăpățânat. Acești „străini”, mai cu seamă ierarhia romano-catolică și complicii ei, care n-au cunoscut nici pe Dumnezeu și nici Împărăția Lui, au baricadat de fapt porțile sau căile pe care le-au întrebuințat servii lui Iehova pentru a intra și preamări pe Domnul, și dușmanii au tratat pe grupările poporului credincios al lui Dumnezeu atât de disprețuitor ca pe un câștig din jocuri de noroc. Ei au înjosit, au pângărit, și au ridiculizat organizația pământească a lui Dumnezeu și au făcut-o să apară ca și când Dumnezeu n-ar putea da scut poporului Său. Această prigonire diavolească a martorilor lui Iehova prin funcționarii statului s-a făcut din îndemnul preoțimii, și ea s-a asociat cu aceia care au luat parte ca prădători. Despre acești preoți zice Domnul: „Tu erai atunci ca unul din ei!” Clerul face în mod fățarnic pe reprezentantul Domnului și pe sfătuitorul spiritual al „străinilor”, care au întemnițat pe servii credincioși ai lui Iehova. Preoțimea a luat parte la conspirația ce s-a urzit împotriva servilor lui Dumnezeu și împotriva Împărăției Sale, a îndemnat la comiterea tuturor atrocităților săvârșite împotriva lor și a stat în înțelegere secretă cu aceia care au săvârșit toate grozăviile acestea. Dar acum Domnul poruncește martorilor Săi să vestească planul Lui de a pedepsi pe dușmanii Săi cu o pedeapsă meritată.}} | {{raw:data:p|29|27-29|În timpul Războiului Mondial, „străinii” de Dumnezeu și de Împărăția Lui, au împiedecat pe servii credincioși ai lui Dumnezeu și au băgat pe mulți dintre ei înapoia gratiilor închisorilor, au interzis vestirea mesajului și au prigonit pe urmașii lui Cristos Isus într-un mod încăpățânat. Acești „străini”, mai cu seamă ierarhia romano-catolică și complicii ei, care n-au cunoscut nici pe Dumnezeu și nici Împărăția Lui, au baricadat de fapt porțile sau căile pe care le-au întrebuințat servii lui Iehova pentru a intra și preamări pe Domnul, și dușmanii au tratat pe grupările poporului credincios al lui Dumnezeu atât de disprețuitor ca pe un câștig din jocuri de noroc. Ei au înjosit, au pângărit, și au ridiculizat organizația pământească a lui Dumnezeu și au făcut-o să apară ca și când Dumnezeu n-ar putea da scut poporului Său. Această prigonire diavolească a martorilor lui Iehova prin funcționarii statului s-a făcut din îndemnul preoțimii, și ea s-a asociat cu aceia care au luat parte ca prădători. Despre acești preoți zice Domnul: „Tu erai atunci ca unul din ei!” Clerul face în mod fățarnic pe reprezentantul Domnului și pe sfătuitorul spiritual al „străinilor”, care au întemnițat pe servii credincioși ai lui Iehova. Preoțimea a luat parte la conspirația ce s-a urzit împotriva servilor lui Dumnezeu și împotriva Împărăției Sale, a îndemnat la comiterea tuturor atrocităților săvârșite împotriva lor și a stat în înțelegere secretă cu aceia care au săvârșit toate grozăviile acestea. Dar acum Domnul poruncește martorilor Săi să vestească planul Lui de a pedepsi pe dușmanii Săi cu o pedeapsă meritată.}} | ||
{{raw:data:p|30|30-34|Edomiții moderni, ierarhia și preoții asociați cu ea, au nutrit de mulți ani o ură arzătoare împotriva servilor credincioși ai lui Dumnezeu, și izbucnirea războiului mondial le-a deschis calea de a da curs liber furiei lor. Cu bucurie răutăcioasă ei au salutat ziua când o nenorocire aparentă a dat peste propovăduitorii credincioși ai Cuvântului lui Dumnezeu al adevărului; acum însă Domnul pune pe profetul Lui să zică acestei mulțimi rele și fățarnice care este ierarhia: „Nu trebuia să te uiți mulțumit la ziua fratelui tău, în ziua când a devenit un străin (în ziua nenorocirii lui; ''R.V.''), nici nu trebuia să te bucuri de copiii lui Iuda în ziua pieirii lor, și nu trebuia să vorbești cu semeție în ziua strâmtorării!” - Obadia 12.}} | {{raw:data:p|30|30-34|Edomiții moderni, ierarhia și preoții asociați cu ea, au nutrit de mulți ani o ură arzătoare împotriva servilor credincioși ai lui Dumnezeu, și izbucnirea războiului mondial le-a deschis calea de a da curs liber furiei lor. Cu bucurie răutăcioasă ei au salutat ziua când o nenorocire aparentă a dat peste propovăduitorii credincioși ai Cuvântului lui Dumnezeu al adevărului; acum însă Domnul pune pe profetul Lui să zică acestei mulțimi rele și fățarnice care este ierarhia: „Nu trebuia să te uiți mulțumit la ziua fratelui tău, în ziua când a devenit un străin (în ziua nenorocirii lui; ''R.V.''), nici nu trebuia să te bucuri de copiii lui Iuda în ziua pieirii lor, și nu trebuia să vorbești cu semeție în ziua strâmtorării!” - Obadia 12.}} | ||
Versiunea curentă din 31 octombrie 2020 11:55
Această pagină nu a fost verificată
15 IULIE 1936
TURNUL DE VEGHERE
217
sunt călare pe spatele fiarei de culoare stacojie care-i poartă. - Apocalips 17:3.
29 În timpul Războiului Mondial, „străinii” de Dumnezeu și de Împărăția Lui, au împiedecat pe servii credincioși ai lui Dumnezeu și au băgat pe mulți dintre ei înapoia gratiilor închisorilor, au interzis vestirea mesajului și au prigonit pe urmașii lui Cristos Isus într-un mod încăpățânat. Acești „străini”, mai cu seamă ierarhia romano-catolică și complicii ei, care n-au cunoscut nici pe Dumnezeu și nici Împărăția Lui, au baricadat de fapt porțile sau căile pe care le-au întrebuințat servii lui Iehova pentru a intra și preamări pe Domnul, și dușmanii au tratat pe grupările poporului credincios al lui Dumnezeu atât de disprețuitor ca pe un câștig din jocuri de noroc. Ei au înjosit, au pângărit, și au ridiculizat organizația pământească a lui Dumnezeu și au făcut-o să apară ca și când Dumnezeu n-ar putea da scut poporului Său. Această prigonire diavolească a martorilor lui Iehova prin funcționarii statului s-a făcut din îndemnul preoțimii, și ea s-a asociat cu aceia care au luat parte ca prădători. Despre acești preoți zice Domnul: „Tu erai atunci ca unul din ei!” Clerul face în mod fățarnic pe reprezentantul Domnului și pe sfătuitorul spiritual al „străinilor”, care au întemnițat pe servii credincioși ai lui Iehova. Preoțimea a luat parte la conspirația ce s-a urzit împotriva servilor lui Dumnezeu și împotriva Împărăției Sale, a îndemnat la comiterea tuturor atrocităților săvârșite împotriva lor și a stat în înțelegere secretă cu aceia care au săvârșit toate grozăviile acestea. Dar acum Domnul poruncește martorilor Săi să vestească planul Lui de a pedepsi pe dușmanii Săi cu o pedeapsă meritată.
30 Edomiții moderni, ierarhia și preoții asociați cu ea, au nutrit de mulți ani o ură arzătoare împotriva servilor credincioși ai lui Dumnezeu, și izbucnirea războiului mondial le-a deschis calea de a da curs liber furiei lor. Cu bucurie răutăcioasă ei au salutat ziua când o nenorocire aparentă a dat peste propovăduitorii credincioși ai Cuvântului lui Dumnezeu al adevărului; acum însă Domnul pune pe profetul Lui să zică acestei mulțimi rele și fățarnice care este ierarhia: „Nu trebuia să te uiți mulțumit la ziua fratelui tău, în ziua când a devenit un străin (în ziua nenorocirii lui; R.V.), nici nu trebuia să te bucuri de copiii lui Iuda în ziua pieirii lor, și nu trebuia să vorbești cu semeție în ziua strâmtorării!” - Obadia 12.
31 Clasa „servului rău” a stat în înțelegere secretă cu Ierarhia și cu ceilalți preoți ca să aducă acea nenorocire aparentă peste martorii lui Iehova. Ei au fost atât de mulțumiți cu pedeapsa care a lovit pe servii credincioși ai lui Dumnezeu încât au râs de plăcere. Când acești servi credincioși ai Domnului au fost întemnițați, preoțimea nu le-a adresat nici un cuvânt prietenos și nici n-a intervenit în favoarea lor; ea nu le-a dat nici măcar un pahar de apă ca să bea, nu s-a îngrijit deloc de trebuințele lor, ci dimpotrivă, s-a bucurat într-un mod arogant și nerușinat de necazurile lor, întocmai după cum face un țap înaintea potrivnicului său învins. Preoțimea s-a bucurat foarte mult de faptul că servii credincioși ai lui Dumnezeu au fost aruncați în temniță, întocmai
după cum a prezis Domnul că va face ea: „Și oameni din orice norod, din orice seminție, de orice limbă și de orice neam, vor sta trei zile și jumătate, și vor privi trupurile lor moarte, și nu vor da voie ca trupurile lor moarte să fie puse în mormânt. Și locuitorii de pe pământ se vor bucura și se vor veseli de ei; și își vor trimite daruri unii altora, pentru că acești doi profeți chinuiseră pe locuitorii pământului”. - Apocalips 11:9,10.
32 Când preoțimea a văzut pe servii credincioși ai lui Dumnezeu în necaz, a râs de mizeria lor și au spus unii altora: „Am reușit! Și acum ne-am scăpat de mulțimea pestilențială care ne-a supărat atât de mult timp”. Domnul le zice prin profetul Său: „Nu trebuia să vorbești cu semeție (să lărgești gura în râs - Roth., margin.) în ziua strâmtorării. (lor). - Margin.
33 Servii credincioși ai lui Dumnezeu, care au fost cunoscuți în acele zile ca „Studenții Bibliei”, au fost singurii care în decursul războiului mondial au ținut în mod ferm și nestrămutat la organizația lui Dumnezeu și la Cuvântul Său; și din pricina credincioșiei lor au fost prigoniți și pedepsiți la îndemnul preoțimii. Preoțimea a găsit mare plăcere în aceasta și s-a arătat în felul acesta ca dușmana lui Dumnezeu, a poporului Său și a Împărăției Sale. Știind aceasta dinainte, Domnul a făcut pe profetul Său credincios să scrie aceste cuvinte: „Vrăjmașii mei zic cu răutate despre mine: „Când va muri? Când îi va pieri numele?” (Psalm 41:5). „Căci vrăjmașii mei vorbesc împotriva mea, și cei ce-mi pândesc viața se sfătuiesc între ei, zicând: L-a părăsit Dumnezeu; urmăriți-l, puneți mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!” (Psalm 71:10,11). „ Dar în necazul meu, ei s-au bucurat și s-au strâns laolaltă; se strâng fără știrea mea, ca să mă batjocorească, și mă sfâșie neîncetat. Scrâșnesc din dinți împotriva mea, împreună cu cei nelegiuiți, cu secăturile batjocoritoare. Își deschid gura larg împotriva mea, și zic: „Ha! Ha! Ochii noștri își văd acum dorința împlinită!” (Psalm 35:15,16,21) „Ei și-au deschis gura împotriva mea, ca un leu, care sfâșie și răcnește”. - Psalm 22:13.
34 Acei preoți au hulit într-un mod nelegiuit numele lui Dumnezeu, au susținut în mod fățarnic a fi reprezentanții Lui și s-au bucurat de nenorocirea „Ierusalimului” (adică a organizației lui Dumnezeu de pe pământ) și a lui „Iuda” (a poporului care preamărește și servește pe Iehova), și de aceea le zice Iehova: „Pentru că ai zis: „Aceste două națiuni, și aceste două țări vor fi ale mele, și le vom lua în stăpânire, cu toate că Domnul era acolo... Vei ști însă că Eu sunt Domnul, și că am auzit toate batjocurile pe care le-ai rostit împotriva munților lui Israel, când ai zis: „Sunt pustiiți, și ne sunt dați ca pradă!” V-ați fălit astfel împotriva Mea cu gura voastră, și v-ați înmulțit cuvintele împotriva Mea: le-am auzit!” - Ezechiel 35:10,12,13.
35 Mai mult, Domnul cere Edomiților moderni să dea socoteală de purtarea lor nelegiuită și zice:
