Pagină:Feast-of-conspirators-part-I-1934.djvu/7

1 Noiembrie, 1934

TURNUL DE VEGHE

327

curaj; și în timp ce fac aceasta, primesc un șoc. „În aceeași oră au apărut degetele unei mâini de om și au scris în fața sfeșnicului pe tencuiala zidului palatului regelui; și regele a văzut partea mâinii care scria”. -Dan. 5:5.

¹⁴ Aplicarea modernă a cuvintelor „aceeași oră” în mod evident se referă la perioada scurtă de timp în care Satan își pregătește organizația pentru bătălia finală. (Apoc. 12:12) „Și apoi zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece regi [prefigurați de Belșațar și de domnitorii săi], care ... primesc putere ca regi o oră cu fiara [adică imaginea „fiarei din mare”, care este combinația națiunilor]. " (Rev. 17:12) Aceștia toți acționează împreună împotriva unșilor lui Iehova în scurtul timp în care Satan se pregătește pentru bătălia de la Armaghedon. „Babilon” este numele mulțimii lui Satan și stă pentru sau reprezintă organizația sa, atât invizibilă, cât și vizibilă, și despre care este scris: „Cetatea cea mare Babilon, ... într-o oră a venit judecata ta”. (Apoc. 18: 10, 19) Acesta este momentul în care scrisul de mână apare pe perete în împlinirea tabloului profetic; iar faptele arată că acest timp a început cu congresul de la Londra din 1926, la care a fost transmisă o mărturie CĂTRE CONDUCĂTORII LUMII.

¹⁵ „Degetele mâinii de om”, care a făcut scrierea pe perete, au ilustrat puterea lui Iehova exercitată prin „mâna dreaptă” a lui, Cristos Isus. (Mat. 12:28) Domnul Isus de la templu folosește rămășița credincioasă în legătură cu lucrarea sa în transmiterea avertismentului parții vizibile a organizației lui Satan și fără îndoială, partea invizibilă a organizației inamice ia la cunoștiință acest fapt. (2 Cor. 3: 2,3) Cu privire la el însuși Isus a spus: „Dacă eu cu degetul lui Dumnezeu [puterea lui Iehova] alung dracii, fără îndoială că regatul lui Dumnezeu a venit peste voi”. (Luca 11:20) În ceea ce privește a treia plagă a Egiptului, magii i-au spus lui Faraon: „Acesta este degetul lui Dumnezeu”. (Ex. 8:19) Legea scrisă pe tablele de piatră a fost „scrisă cu degetul”, adică puterea sau spiritul invizibil al lui Iehova. (Ex. 31:18) Astfel, Dumnezeu îl face pe Cristos Isus să aducă cu forța în atenția dușmanului înștiințare și avertisment despre căderea timpurie a inamicului. Degetele mâinii de om „au scris în fața sfeșnicului pe tencuiala peretelui”, deci pe suprafața bine luminată a peretelui, forțând astfel pe petrecăreți să-l vadă. Aceasta ilustrează cum Iehova nu face nimic în întuneric, dar el acționează împotriva dușmanului numai după avertizare deplină și îi determină pe martorii săi să declare deschis și direct judecățile împotriva dușmanului. Dușmanul nu va putea niciodată să spună că nu a auzit și că, fără intenție, au trecut cu vederea ceea ce Iehova le-a spus. El ilustrează acest lucru prin obligarea lui Belshazzar și a domnitorilor săi să ia la cunoștiință scrisul de pe perete. Lumânările lui Belșazar au luminat zidul palatului său și, la fel, astăzi adevărul Cuvântului lui Dumnezeu este forțat în lumina pe care conducătorii Babilonului modern sau „Creștinătății” o fac să ardă și ei

sunt obligați să ia la cunoștiință mesajul adevărului, indiferent dacă vor sau nu. Astăzi conducătorii manifestă perplexitate și suferință și în același timp, ei beau vinul Babilonului în eforturile lor de a-și ascunde perplexitatea în timp ce, pe mai departe se pregătesc febril pentru război. În timp ce fac aceasta, Iehova face ca mesajul adevărului să fie pus în fața lor la lumină, mesaj care în fond le spune: „În curând veți avea o luptă și o luptă pierdută”.

¹⁶ În Londra, Anglia, „scaunul fiarei”, un avertisment a fost transmis deschis și direct în Mai 1926, mesaj care a fost auzit de puterile conducătoare ale „Creștinătății”, dar pe care l-au batjocorit și pe care l-au respins, și acel mesaj a marcat începutul „urâciunii pustiirii”. Scrisul de mână, mesajul de pe perete, a fost o înștiințare și un avertisment pentru Belșazar și petrecăreții săi și corespunde cu plăgile asupra Egiptului, care deasemenea au servit și ca înștiințare și avertisment pentru conducătorii din organizația vizibilă a lui Satan. „Regele a văzut partea mâinii care a scris”, dar nu a văzut puterea care mișca mâna. Astăzi, conducătorii „Creștinătății” au văzut agenții umani ai lui Iehova folosiți în slujirea de a le da avertismentul, și ei au auzit înștiințarea de avertizare, dar nu au văzut sau discernut spiritul lui Iehova care îi mișcă pe acești agenți sau servitori să le aducă acea înștiințare de avertizare. Scrisul de pe perete a fost prin puterea lui Dumnezeu și, din acest motiv, nu putea prefigura criza din ziua de astăzi sau condițiile economice rele care afectează lumea. Acea scriere de mână de pe zid a prezis dezastru pentru Belșațar, regele Babilonului și armata sa; iar în timpurile moderne împlinirea acesteia prevestește distrugerea organizației lui Satan, care este Babilonul, inclusiv „Creștinătatea”. Judecata, înștiințarea și avertismentul trebuie să fie transmis înainte de executarea judecății și de aceea martorii lui Iehova se angajează să declare ziua de răzbunare a Dumnezeului nostru. Asemenea înștiințare trebuie să fie făcută înainte de a da mesajul descris de profet: „Un curier va fugi pentru a întâlni un altul și un mesager pentru a întâlni un altul, pentru a arăta regelui Babilonului [Belșațar și conducătorilor moderni ai „Creștinătății”] că orașul său este luat la un capăt [în fiecare colț, RV] și că pasajele sunt oprite [surprinse, RV: ocupate, ARV], și stufurile au fost aprinse de foc și oamenii de război sunt îngroziți. (Ier. 51: 31,32) Din 1926 până în 1933 mesajul de avertizare al lui Iehova vestit de martorii săi credincioși a fost transmis cu îndrăzneală și ridicat la înălțime prin publicare largă și astfel, „creștinătatea”, a fost obligată să ia la cunoștiință acel mesaj de avertizare și care mesaj de avertizare trebuie să fie transmis înainte ca sfârșitul Babilonului să fie complet.

¹⁷ Belșațar și petrecăreții săi în vin, au fost obligați să ia la cunoștiință semnul sau scrierea de mână care apărea pe perete, iar vederea acestuia i-a trezit oarecum din beție; acesta a fost în special efectul asupra regelui. Conducătorii „creștinătății” nu au putut