Pagină:The-convention-1931.djvu/3: Diferență între versiuni

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
Corp-mesaj (pentru a fi introdus):Corp-mesaj (pentru a fi introdus):
Linia 1: Linia 1:
{{raw:data:wth-ro-01|ȘI VESTITORUL PREZENȚEI LUI CRISTOS|Vol. LII|15 SEPTEMBRIE 1931|Nr.18|CONGRESUL|'' „Ii voi binecuvânta din belșug hrana, voi satura cu pâine pe săracii ei.” - Ps. 132:15.}}
+
{{raw:data:wth-ro-01|ȘI VESTITORUL PREZENȚEI LUI CRISTOS|Vol. LII|15 SEPTEMBRIE 1931|Nr.18|CONGRESUL|'' „Îi voi binecuvânta din belșug hrana, voi satura cu pâine pe săracii ei.” - Ps. 132:15.}}
  
 
{{raw:data:c  
 
{{raw:data:c  

Versiunea de la data 5 aprilie 2021 18:12

Această pagină a fost verificată



TURNUL DE VEGHE

ȘI VESTITORUL PREZENȚEI LUI CRISTOS

Vol. LII
15 SEPTEMBRIE 1931
Nr.18

CONGRESUL

„Îi voi binecuvânta din belșug hrana, voi satura cu pâine pe săracii ei.” - Ps. 132:15.


IEHOVA îndeplinește cu loialitate fiecare promisiune pe care o face. Promisiunea din citatul de mai sus este făcută către Sion, care este organizația Lui; și cum Scripturile au fost scrise pentru membrii Sionului de pe pământ la sfârșitul lumii, avem asigurarea că promisiunea este făcută în mod special rămășitei. Fiecare dintre membri rămășiței poate da mărturie că, în ultimul an sau de și mai mult timp, Iehova a binecuvântat din belșug tot ceea ce i-a dat poporului lui, care sunt martorii lui. Pentru aceștia a pregătit el o masă în prezența dușmanilor lor și a încărcat acea masă din belșug cu toate bunătățile, ca să aducă mulțumire și alinare celor care îl iubesc.
Trecuseră trei ani de când poporul lui Iehova se adunase în America într-o adunare generală. Unii dintre cei unși obosiseră de tot binele pe care îl făcuseră. Domnul știa nevoia unșilor lui și încurajarea care le lipsea ca să le fie bine. În acei trei ani, credincioșii urmăriseră cum mulți se prăbușiseră sub influența înșelătoare a „omului păcatului”, fiindcă aceștia nu primiseră iubirea adevărului. Unii începuseră să se îndoiască dacă mai erau sau nu în favoarea Domnului. ”A lui Iehova este bunătatea plină de iubire” și el nu îi uită pe cei care îl iubesc. El face posibil ca fiecare dintre unșii lui să se poată examina pe sine însuși și să poată înțelege din Cuvântul lui Dumnezeu și din toate împrejurările ce i se dau a le trăi, dacă este sau nu în credință și, prin urmare, în favoarea Celui Preaînalt. În exercitarea bunătății sale pline de iubire și la momentul și prin modul potrivit, Iehova funrnizează un ospăț pentru poporul lui și îi aduce laolaltă într-o adunare, ca ei să se ospăteze din abundența lui și să se bucure și să se întărească. Acea ocazie adunarea generală a unșilor lui Dumnezeu, care a avut loc la State Fair Grounds din Columbus, Ohio, în 24-30 iulie 1931. Sunt mai multe motive pentru care este greu să comparăm această adunare cu altele de acest tip și nu ne sfiim să spunem că a fost cu adevărat cea mai măreață adunare ce a avut loc vreodată pe pământ.
La începutul anului, s-a stabilit că o adunare generală ar trebui organizată în armonie cu voința lui Iehova. Pregătirea pentru aceasta a început imediat. Inițial, a fost dificil să înțelegem ce
ar fi făcut Domnul; dar cu fiecare pas înainte am dobândit și mai multă claritate, iar Domnul a indicat ce trebuia făcut și și-a adăugat binecuvântarea. De la început s-a stabilit că ar trebui să fie o adunare de serviciu și că nu ar trebui pierdut niciun timp sau efort cu lucruri inutile sau frivole. Pregătirile s-au făcut cu acest scop în minte. Fiecare membru al familiei Bethel, fiecare oficiu și fabrică din Brooklyn și Toronto a primit o anumită sarcină și fiecare și-a îndeplinit partea sa. Cu trei zile înainte de deschiderea adunării, un tren special a transportat o sută de membri din familia Bethel din Brooklyn la Columbus pentru a finaliza pregătirile pentru a primi mulțimea. Două zile mai târziu, restul efectivului din Brooklyn și întregul efectiv din Toronto s-a mutat la locul adunării și totul era pregătit să primească mulțimea pe măsură ce sosea. De săptămâni deja mulți itineranți își începuseră călătoriile lungi și obositoare în automobile și prin alte mijloace de călătorie pentru a ajunge la timp la locul adunării, astfel încât să poată participa la aceasta încă de la început. Adunarea s-a deschis exact la timpul stabilit și a avansat în fiecare zi cu precizia și unitatea unei mașini bine unse.
PIONERI
Pionierii sunt cei care se deplasează în părți izolate din teritoriu unde nu există clase și care aduc roadele regatului oamenilor din astfel de locuri. Că Domnul are o mare dragoste pentru aceștia, nu există nici cea mai mică îndoială. Nimeni nu este obligat să devină pionier. Motivarea este iubirea pentru Iehova și Regatul său, care îi va justifica numele. Oricine se implică în lucrare și continuă slujba cu acel motiv neegoist nu are niciodată motive să regrete. Promisiunea Domnului nostru pentru cei care îl urmează este aceea că „oricine își lasă case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau copii, sau ogoare, de dragul Numelui Meu, va primi de o sută de ori mai mult şi va moșteni viața veșnică”. (Matei 19:29) Domnul și-a ținut această promisiune față de toți cei care au intrat în rândul pionierilor. Văzând imensul privilegiu de a se angaja în întregime în slujba Domnului, un număr mare dintre cei unși au renunțat, în ultimele luni, la locuințe confortabile,