Pagină:Noahs-day-1941.pdf/9: Diferență între versiuni

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
 
Corp-mesaj (pentru a fi introdus):Corp-mesaj (pentru a fi introdus):
Linia 6: Linia 6:
 
{{raw:data:p|48|Satan și ceilalți demoni sunt dispuși în luptă împotriva tuturor celor care și-au luat poziția pozitivă pentru Iehova și Regele său. De ce să dai avantaj dușmanului, având părtășie cu faptele răutății și cu faptele fărădelegii? A te asocia cu lucrătorii fărădelegii sau ai răutății înseamnă a deschide ușa demonilor, invitându-i să intre și să te asalteze și, prin urmare, echivalează cu depunerea armelor de apărare pe care Domnul le-a oferit poporului Său. Conflictul de astăzi este unul real între demoni și poporul de legământ al lui Dumnezeu. Nu ar putea exista niciun compromis și nimic în comun între ei. Cei care primesc protecția și aprobarea finală a lui Dumnezeu trebuie să caute dreptatea și să facă ceea ce este drept în orice moment, și nu doar o parte din timp. Atât mintea, cât și mâinile trebuie să fie angajate în lucrări de dreptate tot timpul pentru a rezista cu succes asalturilor dușmanului. Poporul lui Dumnezeu trebuie să poarte armura pe care Domnul i-a oferit-o și trebuie să o folosească în orice moment. Acea armură este descrisă în mod specific în Efeseni 6: 13-18 și arată că cel care are acea armură trebuie să fie un slujitor loial al Domnului în orice moment. Scripturile sunt oferite de Domnul pentru poporul său de legământ, pentru ca ei să poată fi pe deplin echipați pentru orice lucrare bună. (2 Tim. 3:16, 17) Cel care neglijează să studieze Scripturile și să se lase ghidat de sfaturile și îndemnurile date acolo nu poate avea aprobarea Domnului. Trebuie să studiem Cuvântul Lui și să facem lucrările Lui, ca să putem primi aprobarea Lui. --- 2 Tim. 2: 15, 16.}}
 
{{raw:data:p|48|Satan și ceilalți demoni sunt dispuși în luptă împotriva tuturor celor care și-au luat poziția pozitivă pentru Iehova și Regele său. De ce să dai avantaj dușmanului, având părtășie cu faptele răutății și cu faptele fărădelegii? A te asocia cu lucrătorii fărădelegii sau ai răutății înseamnă a deschide ușa demonilor, invitându-i să intre și să te asalteze și, prin urmare, echivalează cu depunerea armelor de apărare pe care Domnul le-a oferit poporului Său. Conflictul de astăzi este unul real între demoni și poporul de legământ al lui Dumnezeu. Nu ar putea exista niciun compromis și nimic în comun între ei. Cei care primesc protecția și aprobarea finală a lui Dumnezeu trebuie să caute dreptatea și să facă ceea ce este drept în orice moment, și nu doar o parte din timp. Atât mintea, cât și mâinile trebuie să fie angajate în lucrări de dreptate tot timpul pentru a rezista cu succes asalturilor dușmanului. Poporul lui Dumnezeu trebuie să poarte armura pe care Domnul i-a oferit-o și trebuie să o folosească în orice moment. Acea armură este descrisă în mod specific în Efeseni 6: 13-18 și arată că cel care are acea armură trebuie să fie un slujitor loial al Domnului în orice moment. Scripturile sunt oferite de Domnul pentru poporul său de legământ, pentru ca ei să poată fi pe deplin echipați pentru orice lucrare bună. (2 Tim. 3:16, 17) Cel care neglijează să studieze Scripturile și să se lase ghidat de sfaturile și îndemnurile date acolo nu poate avea aprobarea Domnului. Trebuie să studiem Cuvântul Lui și să facem lucrările Lui, ca să putem primi aprobarea Lui. --- 2 Tim. 2: 15, 16.}}
 
|{{raw:data:p|49|Toți cei care caută refugiu sub organizația Domnului, „cetatea de refugiu” antitipică, trebuie să fie obedienți regulilor organizației Domnului, dintre care una anunțată este următorul verset, care se aplică atât rămășiței, cât și celorlalte oi ale Domnului: „Vedeți deci să umblați cu atenție, nu ca proșit, ci ca înțelepți, răscumpărând timpul, pentru că zilele sunt rele. De aceea nu fiți neînțelepți, ci înțelegeți care este voia Domnului. Și nu vă îmbătați cu vin, care duce la exces; ci fiți plin de spirit”. --- Efes. 5: 15-18.}}
 
|{{raw:data:p|49|Toți cei care caută refugiu sub organizația Domnului, „cetatea de refugiu” antitipică, trebuie să fie obedienți regulilor organizației Domnului, dintre care una anunțată este următorul verset, care se aplică atât rămășiței, cât și celorlalte oi ale Domnului: „Vedeți deci să umblați cu atenție, nu ca proșit, ci ca înțelepți, răscumpărând timpul, pentru că zilele sunt rele. De aceea nu fiți neînțelepți, ci înțelegeți care este voia Domnului. Și nu vă îmbătați cu vin, care duce la exces; ci fiți plin de spirit”. --- Efes. 5: 15-18.}}
 +
{{raw:data:p|50|A merge cu precauție, în sensul scripturii de mai sus, înseamnă a ține ochii deschiși și a privi în jur și a avea grijă ca cineva să-și facă cărări drepte pentru picioare pentru a evita cursele dușmanului. Excesul în orice ar trebui evitat. A ține legământul cu Domnul înseamnă a asculta cu diligență de poruncile Lui; iar odată ce le-ai învățat, trebuie să te supui acestora: „Toate cărările Domnului sunt milă și adevăr pentru cei ce păzesc legământul și mărturiile Lui. Pentru numele Tău, O Doamne, iartă-mi nelegiuirea, căci este mare. Ce om este cel ce se teme de Domnul? pe acela el îl va învăța în felul pe care îl va alege. Sufletul lui va locui liniștit; și sămânța lui va moșteni pământul. --- Ps. 25: 10-13.}}
 +
{{raw:data:p|51|Atât rămășița, cât și ionabii trebuie acum să „pregătiți-vă  mintea, fiți treji”. (1 Petru 1:13) Fiți vigilenți și credincioși în îndeplinirea datoriei și, în același timp, evitați „elementele meschine” ale acestei lumi rele și depuneți toate eforturile și toată energia în serviciul GUVERNULUI TEOCRATIC și al Regelui său.}}
 +
{{raw:data:p|52|Diavolul este marele risipitor și, împreună cu oastea lui de răi, încearcă să risipească toate lucrurile dreptății. Orice persoană care a făcut astăzi un legământ de a face voia lui Dumnezeu și care apoi devine indiferentă și leneșă în ceea ce privește lucrarea și serviciul pentru TEOCRAȚIE sau orice altă lucrare adecvată căreia îi este repartizat, deschide astfel calea demonilor de a-l controla complet. „De asemenea, cel care este leneș în lucrarea lui este frate cu cel ce este un mare risipitor.” (Prov. 18:9) „Pofta celui leneș îl ucide, căci mâinile lui refuză să muncească”. --- Prov. 21:25.}}
 +
{{raw:data:p|53|Se observă că în prezent sunt printre cei consacrați care au copii și care nu au reușit să-și pună copiii la muncă și care nu reușesc nici măcar să-i încurajeze să muncească. Ei pornesc de la teoria conform căreia copiii trebuie lăsați la propriile lor dorințe de inactivitate și joacă. În aceasta, părinții fac un mare rău copiilor lor precum și lor înșiși. Pentru protecția și progresul copilului, fiecare copil ar trebui să fie învățat Cuvântul lui Dumnezeu și dreptatea și necesitatea de a asculta poruncile lui Dumnezeu. Copilul respectiv ar trebui să fie, de asemenea, repartizat unei sarcini sau îndatoriri zilnice, iar părinții}}
 
}}
 
}}

Versiunea curentă din 5 august 2024 16:26

Această pagină nu a fost verificată


15 Mai, 1941
Turnul de Veghe
153


faceţi, faceţi-o din toată inima, ca pentru Domnul, şi nu pentru oameni”. -- Col. 3: 23.
47 Munca în care creștinul se angajează nu este în beneficiul sau în profitul Domnului, ci Domnul oferă poporului său legământ ocazia de a lucra pentru ca aceștia să-și dovedească devotamentul absolut față de Iehova și regatul său. Prin urmare, nu va fi suficient să spun: „Îmi voi îndeplini sarcina care mi-a fost atribuită și apoi îmi voi petrece restul timpului voi disucta despre participarea la adunări sociale și răsfățându-mă cu ceea ce satisface dorințele umane imperfecte”. Un om care este într-un legământ de a sluji lui Iehova este slujitorul legat al Domnului și trebuie să aibă grijă ca el să dea totul în serviciul Domnului și Stăpânului. Dumnezeu a dat poporului său legământ ocazia de a-și dovedi integritatea față de el și de a primi viața veșnică. Prin urmare, el își îndeamnă poporul: „Lucrați pentru propria salvare cu frică și cutremur [temându-te că cineva nu va fi pe placul lui Dumnezeu]: căci Dumnezeu este Cel care lucrează în voi pentru a voi și a face după buna sa plăcere. Faceți toate lucrurile fără cârtire și fără dispute, ca să fiți fără vină și fără răutate, fiii lui Dumnezeu, fără mustrare, în mijlocul unei națiuni strâmbe și perverse, printre care străluciți ca niște lumini în lume”. --- Phil. 2: 12-15.
48 Satan și ceilalți demoni sunt dispuși în luptă împotriva tuturor celor care și-au luat poziția pozitivă pentru Iehova și Regele său. De ce să dai avantaj dușmanului, având părtășie cu faptele răutății și cu faptele fărădelegii? A te asocia cu lucrătorii fărădelegii sau ai răutății înseamnă a deschide ușa demonilor, invitându-i să intre și să te asalteze și, prin urmare, echivalează cu depunerea armelor de apărare pe care Domnul le-a oferit poporului Său. Conflictul de astăzi este unul real între demoni și poporul de legământ al lui Dumnezeu. Nu ar putea exista niciun compromis și nimic în comun între ei. Cei care primesc protecția și aprobarea finală a lui Dumnezeu trebuie să caute dreptatea și să facă ceea ce este drept în orice moment, și nu doar o parte din timp. Atât mintea, cât și mâinile trebuie să fie angajate în lucrări de dreptate tot timpul pentru a rezista cu succes asalturilor dușmanului. Poporul lui Dumnezeu trebuie să poarte armura pe care Domnul i-a oferit-o și trebuie să o folosească în orice moment. Acea armură este descrisă în mod specific în Efeseni 6: 13-18 și arată că cel care are acea armură trebuie să fie un slujitor loial al Domnului în orice moment. Scripturile sunt oferite de Domnul pentru poporul său de legământ, pentru ca ei să poată fi pe deplin echipați pentru orice lucrare bună. (2 Tim. 3:16, 17) Cel care neglijează să studieze Scripturile și să se lase ghidat de sfaturile și îndemnurile date acolo nu poate avea aprobarea Domnului. Trebuie să studiem Cuvântul Lui și să facem lucrările Lui, ca să putem primi aprobarea Lui. --- 2 Tim. 2: 15, 16.
49 Toți cei care caută refugiu sub organizația Domnului, „cetatea de refugiu” antitipică, trebuie să fie obedienți regulilor organizației Domnului, dintre care una anunțată este următorul verset, care se aplică atât rămășiței, cât și celorlalte oi ale Domnului: „Vedeți deci să umblați cu atenție, nu ca proșit, ci ca înțelepți, răscumpărând timpul, pentru că zilele sunt rele. De aceea nu fiți neînțelepți, ci înțelegeți care este voia Domnului. Și nu vă îmbătați cu vin, care duce la exces; ci fiți plin de spirit”. --- Efes. 5: 15-18.
50 A merge cu precauție, în sensul scripturii de mai sus, înseamnă a ține ochii deschiși și a privi în jur și a avea grijă ca cineva să-și facă cărări drepte pentru picioare pentru a evita cursele dușmanului. Excesul în orice ar trebui evitat. A ține legământul cu Domnul înseamnă a asculta cu diligență de poruncile Lui; iar odată ce le-ai învățat, trebuie să te supui acestora: „Toate cărările Domnului sunt milă și adevăr pentru cei ce păzesc legământul și mărturiile Lui. Pentru numele Tău, O Doamne, iartă-mi nelegiuirea, căci este mare. Ce om este cel ce se teme de Domnul? pe acela el îl va învăța în felul pe care îl va alege. Sufletul lui va locui liniștit; și sămânța lui va moșteni pământul. --- Ps. 25: 10-13.
51 Atât rămășița, cât și ionabii trebuie acum să „pregătiți-vă mintea, fiți treji”. (1 Petru 1:13) Fiți vigilenți și credincioși în îndeplinirea datoriei și, în același timp, evitați „elementele meschine” ale acestei lumi rele și depuneți toate eforturile și toată energia în serviciul GUVERNULUI TEOCRATIC și al Regelui său.
52 Diavolul este marele risipitor și, împreună cu oastea lui de răi, încearcă să risipească toate lucrurile dreptății. Orice persoană care a făcut astăzi un legământ de a face voia lui Dumnezeu și care apoi devine indiferentă și leneșă în ceea ce privește lucrarea și serviciul pentru TEOCRAȚIE sau orice altă lucrare adecvată căreia îi este repartizat, deschide astfel calea demonilor de a-l controla complet. „De asemenea, cel care este leneș în lucrarea lui este frate cu cel ce este un mare risipitor.” (Prov. 18:9) „Pofta celui leneș îl ucide, căci mâinile lui refuză să muncească”. --- Prov. 21:25.
53 Se observă că în prezent sunt printre cei consacrați care au copii și care nu au reușit să-și pună copiii la muncă și care nu reușesc nici măcar să-i încurajeze să muncească. Ei pornesc de la teoria conform căreia copiii trebuie lăsați la propriile lor dorințe de inactivitate și joacă. În aceasta, părinții fac un mare rău copiilor lor precum și lor înșiși. Pentru protecția și progresul copilului, fiecare copil ar trebui să fie învățat Cuvântul lui Dumnezeu și dreptatea și necesitatea de a asculta poruncile lui Dumnezeu. Copilul respectiv ar trebui să fie, de asemenea, repartizat unei sarcini sau îndatoriri zilnice, iar părinții