Pagină:A-victory-dedicated-to-jehovahs-honor-1950.pdf/15

15 Iunie, 1950

Turnul de Veghe

191

aproximativ 75.000 de dușmani ai evreilor, dușmani care fie împărtășeau răutatea lui față de evrei, fie căutau să profite de pe urma distrugerii lor. Cei zece fii ai săi au fost spânzurați, iar averea sa a fost predată Esterei și, prin intermediul ei, lui Mardoheu. Nu a fost voia lui Dumnezeu ca poporul său tipic, evreii, să fie distrus și, prin urmare, el a manevrat distrugerea potențialilor lor distrugători. Relatarea nu lasă nicio îndoială în această privință, chiar dacă omite în mod direct orice referiri cu privire la Dumnezeu.

Sfârșitul lui Haman constituie un avertisment puternic pentru toți dușmanii mândri ai poporului lui Dumnezeu cu privire la soarta care îi așteaptă dacă persistă pe calea lor rea. În timpurile moderne, un anume Hitler poate fi arătat ca un prinț mândru care a căutat distrugerea întregului popor al lui Iehova pentru că acesta a refuzat să-l „Heil” și care el însuși a suferit distrugerea. Totuși, ar fi o greșeală să considerăm că această dramă profetică i se aplică în special lui. Mai degrabă, împlinirea completă a acestei drame pare să fie încă în viitor, având următoarea semnificație profetică:

Faptul că Xerxes (Ahașveroș) a fost influențat uneori în detrimentul și alteori spre binele poporului lui Dumnezeu ar indica faptul că el reprezenta puterea regală în abstract; ilustrând fie „Puterile Superioare”, Iehova Dumnezeu și Cristos Isus, fie „dumnezeul acestei lumi”, Satan

Diavolul, în funcție de modul în care a fost influențat. — Romani 13: 1-4; 2 Corinteni 4: 4.

Vashti, regina încăpățânată care a fost detronată, găsește o paralelă la cei care erau potențiali membri ai miresei lui Cristos și care, din cauza unei conduite nepotrivite, au fost respinși. — Matei 13: 41.

Mardoheu și Estera îi ilustrează bine pe slujitorii unși ai lui Dumnezeu din prezent: Mardoheu îi reprezintă în mod special ca „slujitorul credincios și înțelept”, iar Estera îi ilustrează ca membri ai miresei lui Cristos (Matei 24: 45-47; 2 Corinteni 11: 2). Evreii din provincii i-ar ilustra și ei, dar din punctul de vedere al israeliților spirituali răspândiți în întreaga lume. Cei care au devenit evrei i-ar ilustra pe oameni cu bunăvoință care devin lăudatori ai lui Iehova și se asociază cu evreii spirituali.

Haman a prefigurat clerul religios mândru și auto-exaltat, care nutrește răutate față de adevărații slujitori ai lui Iehova și care i-ar distruge acuzându-i de sedițiune, instigând gloate împotriva lor etc. Din drama profetică a Esterei, reiese că, deși se vor depune eforturi pentru a distruge poporul lui Iehova, Dumnezeul lor îi va ocroti și le va permite să vadă umilința și distrugerea dușmanilor lor.

---

SCRISORI

”Despre Chinul Veșnic”

8 Octombrie, 1949

Dragă Prieten:

Răspunzând la întrebarea ta din 25 septembrie:

Sincer, suntem surprinși că, în efortul tău de a susține focul etern al iadului și chinul pentru sufletele omenești, apelezi la o carte de simboluri sau la limbajul semnelor și nu la un pasaj clar, literal, din Scriptură. Nu ai observat niciodată că introducerea la cartea Regelația spune: „Revelația lui Isus Cristos, pe care i-a dat-o Dumnezeu ca să arate slujitorilor Săi lucrurile care trebuie să se împlinească repede și le-a arătat PRIN SEMNE, trimițând prin solul Său la slujitorul Său Ioan.” (Revelația 1: 1, 2, Rotherham's translation) Așadar, Dumnezeu, prin Cristos, a „indicat” sau a dezvăluit prin semne și simboluri mesajul Său către Ioan. Prin urmare, Revelația 20: 10 ne învață un adevăr prin semne sau simboluri, iar unul dintre aceste semne sau simboluri este „lacul de foc și pucioasă”. Nu ai observat niciodată ce simbolizează „lacul”? Revelația 20:14 îți spune clar: „Și moartea și Hades au fost aruncate în lacul de foc. Aceasta este MOARTEA A DOUA, chiar lacul de foc.” (American Standard Version) Și faptul că lacul reprezintă moartea eternă sau anihilarea și nu o stare a vieții este arătat de versetul următor, care spune: „Și dacă cineva n-a fost găsit scris în cartea vieții, a fost aruncat în lacul de foc.” (Revelația 20: 15, A.S.V.) Pentru că nu a fost găsit vrednic să trăiască, a fost aruncat în lacul de foc, adică starea de moarte veșnică, care este o moarte diferită de cea pe care Adam a adus-o asupra rasei noastre.

Așa cum „lacul” este un simbol în Revelația 20: 10, tot așa „fiara” este un simbol și nu este literal. Nu cezi că înseamnă o fiară literală, nu-i așa? Așa cum Diavolul nu este un dragon literal; și chiar „profetul fals”

nu este un om literal, ci se dovedește a fi o organizație. Despre Revelația 20: 10, cartea noastră publicată în 1930, intitulată „Light”, spune în Volumul 2, pagina 219, paragraful 2: „Așa cum se spune în Revelația 14: 10 și comentariile subsecvente, orice închisoare este chin atât timp cât durează; și, din moment ce 'fiara și profetul fals' și Satan nu vor fi niciodată eliberați din închisoarea distrugerii, această stare este descrisă simbolic ca și 'chin zi și noapte în vecii vecilor'. În vremurile antice, când oamenii erau în închisoare și, prin urmare, în chinuri, în anumite condiții puteau fi eliberați... Nu există nimic care să-l poată elibera vreodată pe Satan sau pe fiară și pe falsul profet.” „Acest 'lac de foc și pucioasă' denotă distrugerea din care nu există recuperare.” Cartea menționată anterior, Light, în două volume, discută întreaga Revelația, capitol cu ​​capitol și verset cu verset. Matei 18: 34 vorbește despre temniceri ca fiind „torționari”. — Am. Stan. Ver.

Revelația 14: 9, 10 spune: „Dacă se închină cineva fiarei și icoanei ei și primește un semn pe frunte sau pe mână, va bea și el din vinul mâniei lui Dumnezeu, care este pregătit neamestecat în paharul mâniei Lui; și va fi chinuit cu foc și pucioasă înaintea sfinților îngeri și înaintea Mielului.” (Am. Stan. Ver.) Acum, domnule -------------, nu crezi, nu-i așa, că în aceste versete fiara, icoană ei, semnul de pe frunte și semnul de pe mână, vinul, paharul și Mielul sunt lucruri literale? Dacă faci focul și pucioasa literale, atunci trebuie să faceți și celelalte lucruri literale. Dacă spui că aceste alte lucruri nu sunt literale, atunci de ce insiști că focul și pucioasa sunt, de asemenea, literale? Revelația 20: 14, 15 arată că focul și pucioasa nu sunt literale, ci simbolice. Așadar, ca închinătorul fiarei și al imaginii sale să fie pedepsit cu foc și pucioasă