Această pagină nu a fost verificată
1 Februarie, 1937
Turnul de Veghe
45
semnificația acesteia, cei loiali și recunoscători, desemnați drept „tinerii” lui Dumnezeu, asemenea lui Ezechiel, s-au prăbușit și s-au închinat cu devotament lui de Iehova. Pentru acești credincioși, viziunea a continuat să crească în frumusețe și grandoare, iar ei au văzut și văd acum că marea lucrare a poporului uns al lui Dumnezeu pe pământ este de a face o proclamare a adevărului, privind spre justificarea numelui lui Iehova. „Slujitorul loial” a continuat de atunci să audă vocea Domnului și să răspundă cu bucurie la acesta, mergând mai departe cu lucrarea încredințată în mâinile lor.
În timp ce tânărul Ezechiel era prosternat înaintea Domnului, a auzit o voce a cuiva care îi spunea: „Fiul omului, stai în picioare și-ți voi vorbi.” (Ezechiel 2: 1) „Și spiritul a intrat în mine când mi-a vorbit și m-a pus în picioare, și am ascultat pe cel ce-mi vorbea. Și acesta mi-a zis, Fiul omului, te trimit la copiii lui Israel, la o națiune răzvrătită care s-a răsculat împotriva mea; ei și părinții lor săvârșit fărădelege împotriva nea chiar până în ziua aceasta.” (Ezechiel 2: 2, 3) Atunci și acolo, Ezechiel a primit o însărcinare de a duce un mesaj poporului lui Israel. Întrucât ungerea este simbolică pentru o însărcinare acordată și conferită celor unși, aceasta ar reprezenta ungerea celor loiali care au fost aprobați și primiți în organizația lui Dumnezeu. Cei pe care Domnul i-a găsit loiali la examinare, la venirea la templu, așa cum este ilustrat prin parabola talanților, ar fi ilustrați aici ca primind ungerea sau însărcinarea. -- Matei 25: 21.
Când Domnul a venit la templul său în 1918, el a găsit două clase de slujitori: una care era mișcată de o dorință egoistă de a fi onorată în regat și alta devotată în mod altruist Domnului în îndeplinirea voinței sale. Pe prima el o desemnează mai târziu drept „slujitorul rău”, iar pe cealaltă drept „slujitorul loial și înțelept”. După ce are loc divizarea și separarea, „slujitorul loial și înțelept” este cunoscut și desemnat drept „rămășița”. „Slujitorul loial și înțelept” este uns și însărcinat să aibă grijă de interesele regatului, iar acest lucru este indicat de cuvintele lui Isus că „el îl va pune conducător peste toate bunurile sale”. (Matei 24: 47) Această profeție ar indica faptul că o astfel de ungere a avut loc în 1919; și că revărsarea generală a spiritului sfânt, conform
profeției lui Ioel, a avut loc în 1922, când toți cei din diviziunea pământească a organizației Domnului au fost însărcinați să meargă mai departe cu mesajul adevărului. -- Ioel 2: 28, 29.
