Această pagină nu a fost verificată
15 Iunie, 1950
Turnul de Veghe
181
care a însoțit-o, ambele fiind difuzate la acea vreme printr-o rețea de peste 100 de stații de radio din America și Canada, era că Satan a fost dumnezeul acestei lumi și liderii naționali erau reprezentanții săi și nicio națiune pământească nu avea pe Iehova ca Dumnezeu. Adevărul că Iehova Dumnezeu și Cristos Isus, și nu politicienii lumești, sunt Puterile Superioare din Romani 13: 1 a fost clarificat și făcut mai cunoscut din și după 1929, în special prin Watchtowers din 1 iunie și 15 iunie ale acelui an.
10 Apostolii nu-i considerau pe politicienii lumești drept „puteri superioare”, altfel nu le-ar fi spus niciodată: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni” (Faptele Apostolilor 5: 29; 4: 19). Nici Isus nu a făcut-o, care a expus și a dezvăluit 'stăpânirile și puterile' comerțului, politicii și religiei false, precum și puterile demonice invizibile. (Matei 4:8-10; 6:19-21; 19:23, 24; 21:12, 13; 23:1-33; Luca 13:31, 32; Ioan 8:44; 18:36; 19:10, 11; Coloseni 2:14-17) Pentru creștinii timpurii, puterea acestor oameni a devenit la fel de moartă ca întâiul născut din Egipt în timpul celei de-a zecea plăgi, care a ilustrat moartea conducătorilor lumesti ca 'puteri superioare'. Moartea întâiului născut antitipic ('începutul [sau căpetenia] puterii sale') se evidențiază atunci când Martorii lui Iehova spun în fața instanțelor și autorităților lumești: 'Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai degrabă decât de oameni.' — Deut. 21:17.
11 Așadar, cu acest adevăr despre adevăratele „puteri superioare” i-au atacat Martorii lui Iehova pe madianiții moderni, începând cu 1928 și după, și cu el au rupt legăturile care odinioară îi legau în mod nepotrivit în supunere față de conducătorii lumii chiar și în chestiuni cu privire la închinare, când credeau că acești conducători erau „ordinați de Dumnezeu”. Cunoștința faptului că Dumnezeu și Cristos sunt Puterile Superioare a pus pe fugă și a distrus puterea autorităților lumești asupra creștinilor în ceea ce privește închinarea la Iehova. De când au conștientizat această adevăr, ei strigă cu îndrăzneală strigătul lor de luptă: „Sabia lui Iehova și a Unsului Său!”
12 Această lume veche și conducătorii ei se află într-un întuneric la fel de profund ca cel care s-a așternut peste Egipt în timpul celei de-a noua plăgi, și înconjurând și infiltrându-se în această tabără mondială se află numărul relativ redus de martori ai lui Iehova. Dar pentru dușman, martorii par ca niște mulțimi deoarece organizația teocratică face cea mai bună utilizare a acestui mic grup, fiecare păstrându-și locul desemnat, așa cum cei trei sute ai lui Ghedeon au rămas „fiecare om la locul lui în jurul taberei”. Ei sunt instruiți în cele mai bune metode și strategii ale războiului creștin, iar când Mai Marele Ghedeon strălucește și trâmbițează adevărul din templu, ei încep rapid să reflecte acea lumină, lăsând-o să strălucească în întreaga lume
întunecată, ridicându-și vocile ca o trâmbiță de laudă către Dumnezeu, asigurându-se că sunetul este clar și cert, strigând cu zel adevărurile care eliberează oamenii de opresorii aspri. Cei unși sunt asemănați cu vase de lut în care este păstrată lumina prețioasă și, pentru a lăsa această lumină să strălucească, ei își consumă și își folosesc de bunăvoie puterea trupească și chiar permit ca aceasta să fie spartă în moarte, ca niște ulcioare de lut sparte. Dar calea lor exemplară strălucește mai departe și lumina crește. — Gen. 4: 10; Ps. 47: 1; 69: 9; 119: 105; 150: 3; Isa. 58: 1; 60: 1, 2; Jer. 50: 15; Matt. 5: 14-16; 1 Cor. 14: 8, 9; 2 Cor. 4: 6, 7; ebr. 11: 4.