Această pagină nu a fost verificată
ESTERA MANIFESTĂ ÎNȚELEPCIUNEA DIVINĂ
„TOATE lucrurile au ceasul lor hotărât, există un timp pentru toate lucrurile de sub cer: un timp pentru a ucide, un timp pentru a vindeca, ... un timp pentru a plânge, un timp pentru a râde, ... un timp pentru tăcere și un timp pentru a vorbi.” Aprecierea înțelepciunii acestor cuvinte, înregistrate în Eclesiastul 3:1, 3, 4, 7 (Moffatt), va ajuta toți slujitorii lui Iehova care ar frustra planurile dușmanilor adevărului și dreptății și să profite la maximum de oportunitățile de a-l sluji. Astfel, aceștia vor citi cu interes și beneficiu înregistrarea unei femei, Estera, o tânără evreică care a urmat acest curs înțelept.
Estera a trăit în cetatea regală Susa, capitala Persiei, la începutul secolului al V-lea î.Cr., în timpul când Xerxes (Ahașveros) domnea peste cele 127 de provincii ale imperiului care se întindea de la Etiopia până la India. Orfană de la o vârstă fragedă, ea a fost crescută de verișorul ei, Mardoheu, un beniamit. Numele ei „Estera” era echivalentul persan al numelui evreiesc „Hadassah”, care înseamnă „mirt”.
Estera apare pentru prima dată în carte sub numele ei după ce Xerxes a detronat-o pe regina sa Vaști pentru un act grav de insubordonare și când cele mai frumoase fecioare ale imperiului au fost aduse în capitală ca posibile candidate pentru a o înlocui pe regina detronată. Estera a fost printre cele alese, căci era „frumoasă și atrăgătoare”, iar din relatarea care urmează este destul de evident că avea o fire plăcută. Prin urmare, nu este surprinzător să aflăm că a primit imediat o preferință față de toate celelalte fecioare din partea păzitorului femeilor regelui, Hegai, atunci când a venit timpul să se pregătească pentru vizita la rege.
Estera a manifestat înțelepciune ascultând de instrucțiunile lui Mardoheu de a nu-și dezvălui identitatea de evreică; căci de ce ar trebui prejudecățile rasiale să o descalifice? Aici era un moment pentru tăcere. Și după cursul de frumusețe prescris, care a durat douăsprezece luni, când a venit rândul ei să-l viziteze pe rege și i s-a permis să ceară orice și-ar fi dorit pentru a apărea în fața lui în cea mai atrăgătoare manieră posibilă, din nou a arătat înțelepciune și mulțumire păstrând tăcerea; având încredere în judecata mai matură a lui Hegai și cerând nimic altceva decât ceea ce el a prescris. O idee copilărească ar fi putut strica lucrurile cu ușurință.
Referitor la vizita ei la rege, citim: „Regele o iubea pe Estera mai mult decât pe toate femeile, și ea a câștigat favoare și bunăvoință în fața lui mai mult decât toate fecioarele; astfel că el i-a pus coroana regală pe cap și a făcut-o regină în locul lui Vashti.” După aceasta, regele a organizat o mare sărbătoare, a declarat o zi de sărbătoare națională și a oferit daruri generoase, toate în cinstea Esterei, noua sa regină. — Estera 2: 16-18, An Amer. Trans.
Nu mult după aceea, verișorul Esterei, Mardoheu, i-a dezvăluit un complot de a-l ucide pe rege, pe care ea l-a făcut cunoscut regelui și care, în urma unei investigații, s-a dovedit a fi adevărat. Aici din nou aceasta a arătat înțelepciune, căci, în timp ce s-a asigurat să-l informeze pe rege că Mardoheu a descoperit complotul, ea „nu și-a făcut cunoscută rudenia și poporul”. Deși acum era regină, ea a continuat să asculte de instrucțiunile înțelepte ale acestui slujitor devotat al lui Iehova, la fel ca înainte.
Vashti fusese detronată în al treilea an al domniei lui Xerxes; trecuseră patru ani până când Estera i-a succedat. Acum era al doisprezecelea an al domniei sale, aproximativ 475 î.Cr., când, într-o zi, slujitoarele ei i-au adus vestea că
toți evreii din Susa, inclusiv Mardoheu, erau în mare necaz, plângând, jelind și postind și acoperindu-se cu sac și cenușă. Perplexă, Estera trimite haine lui Mardoheu pentru ca el să-și poată da jos veșmintele de sac, dar el refuză să le accepte. Tulburată, Estera trimite apoi pe unul dintre eunucii regelui, Hatac, care era în serviciul ei, să „afle ce se întâmplă și de ce se întâmplă”.
Mardoheu îl informează despre tot ce i s-a întâmplat și despre suma exactă de bani ($18.000.000) pe care Haman a promis să o plătească tezaurului regelui pentru distrugerea evreilor. De asemenea, el îi dă lui Hatac o copie a decretului care a fost dat în Susa pentru a distruge toți evreii în a 13-a zi a celei de-a douăsprezecea lună (Adar), dată care fusese stabilită prin tragerea la sorți, pentru a i-o arăta Esterei și o îndeamna să se ducă la rege și să-l implore în numele poporului ei." — Estera 4: 1-9
Dar Estera ezită, și nu fără un motiv care pare întemeiat: „Toți slujitorii regelui... știu,” îi spune ea lui Mardoheu, „că oricine, fie bărbat, fie femeie, vine la rege în curtea interioară fără a fi chemat, există o singură lege pentru el, aceea de a fi condamnat la moarte, cu excepția celor cărora regele le va întinde sceptrul de aur, ca să trăiască; dar eu nu am fost chemată să vin la rege în ultimele treizeci de zile.” Era regele supărat pe ea? Era regele supărat pe ea? O nemulțumise în vreun fel și, prin urmare, nu mai era, sau cel puțin nu pentru moment, în favoarea lui? Treizeci de zile păreau o perioadă lungă pentru a o ignora pe frumoasa sa regină." — Estera 4: 11, An. Amer. Trans.
Dar Mardoheu își menține ferm poziția: „Nu te gândi,” îi trimite el un mesaj Esterei, „că vei scăpa în palatul regal mai mult decât toți ceilalți evrei. Căci dacă taci cu desăvârșire în vremea aceasta, atunci ajutorul și salvarea vor veni pentru evrei din altă parte, . . . și cine știe dacă nu ai ajuns la împărăție pentru o astfel de vreme ca aceasta?” Apreciind raționamentul său, Estera, având încredere în Iehova, răspunde: „Du-te, adună toți evreii care se află în Susa și postiți pentru mine... trei zile... și eu și slujitoarele mele vom posti de asemenea, iar apoi mă voi duce la rege, lucru care nu este conform legii; și dacă voi pieri, voi pieri.” (Estera 4: 13-16, An. Amer. Trans.) Fără îndoială, odată cu postul au mers și rugăciuni către Iehova pentru călăuzire și ajutor.
La sfârșitul celor trei zile, Estera și-a îmbrăcat hainele regale — urma să apară cât se poate de frumos — și apoi s-a îndrăznit să intre în prezența regelui. Când regele a văzut-o, ea s-a bucurat de favoarea lui, așa că i-a întins sceptrul și a întrebat-o: „Care este dorința ta, regină Estera, și care este cererea ta? Îți va fi dat chiar și până la jumătate din regat.” A spus Estera imediat toate faptele referitoare la situația disperată în care se aflau ea și toți evreii din cauza conspirației malefice a lui Haman? Nu; deși problema era urgentă, ea a arătat tact, autocontrol și înțelepciune, apreciind că există un timp pentru toate, așa că a cerut simplu ca regele și marele său vizir Haman să vină la un banchet pe care l-a pregătit. Mai întâi, avea să-l pună pe rege în cea mai bună stare de spirit posibilă, iar prin invitarea lui Haman nu doar că îl va surprinde, dar îl va avea prezent în momentul expunerii sale." — Estera 5: 1-4.
Regele și Haman participă la banchet. La aceasta, ea le solicită prezența la un alt banchet a doua
