Această pagină nu a fost verificată
1 August, 1949
Turnul de Veghe
239
construite lângă autostrada care se agăța de coastele munților, dar erau și multe case mici împrăștiate prin văile pe care le puteam vedea din drumul nostru înalt. Ne-am gândit că ar fi o sarcină destul de mare să ducem mesajul Regatului în acele locuri. Dar erau multe orașe și orașe care trebuiau deservite de asemenea. Guayama, cu miile sale, nu avea vestitori. Singura cale ar fi să întemeiem acolo o casă misionară.
Am condus de-a lungul coastei de sud a autostrăzii până la Ponce. Era teren irigat și acolo a înflorit trestia. La fiecare câțiva kilometri treceam pe lângă un centru (moara de zahăr) și ocazional un oraș. Dar Ponce este al doilea oraș din Puerto Rico și are a doua companie ca mărime din insulă. În urmă cu câțiva ani, unii dintre misionari au mers acolo, iar acum au 75 de vestitori în companie. Ne-am bucurat să-i vedem pe absolvenții Gilead staționați la Ponce și să auzim despre experiențele lor. Acum începeau să vadă roadele muncii lor de iubire. În acea noapte, 85 de persoane s-au adunat la Sala Regatului. Au fost încântați de viitoarea adunare districtuală de la San Juan și ne-au povestit despre autobuzul special cu care aveau să meargă pentru a participa. Cei doi absolvenți Gilead care ne însoțeau în călătorie au fost destul de surprinși să vadă atât de mulți vestitori și frați în Ponce. Este necesar acum să găsim o nouă Sală a Regatului și a fost inspectat un loc care se află chiar în centrul orașului, loc care va fi potrivit de asemenea și pentru casa misionară.
Am plecat din Ponce la 7 în dimineața zilei de vineri, 6 mai, și am călătorit o vreme de-a lungul coastei, apoi prin San German și până la Mayagüez, unde am vizitat patru misionari care sosiseră recent. Au fost acolo de doar șase săptămâni, dar au avut câteva experiențe interesante de povestit. Ei țineau deja niște studii biblice cu oamenii pe care îi întâlniseră. Am luat prânzul la Mayagüez și apoi a trebuit să plecăm spre Arecibo, unde era programată o întâlnire pentru începutul după-amiezii. Mai era loc în mașină pentru încă doi, așa că doi dintre absolvenții Gilead ne-au însoțit.
Întâlnirea de la Arecibo a durat aproximativ o oră. A avut loc în mica lor Sală a Regatului. Cei 20 care erau acolo aproape au ocupat toate locurile. Cei mai mulți dintre ei așteptau să participe la adunarea de la San Juan. La 4:30 eram în drum spre San Juan pentru a participa la sesiunile de deschidere ale adunării din acea noapte. Am ajuns la casa din Santurce la timp.
Întâlnirea de serviciu și programele școlii de ministeriat organizate în acea noapte în Sala Regatului a companiei martorilor lui Iehova din San Juan au fost foarte bune. În timpul discuției, a fost afișată o diagramă pentru a arăta cât de multă expansiune a avut loc în Puerto Rico în ultimii opt ani. Frații au fost foarte fericiți de creșterile lor și au fost încântați de creșterile bune recente, de noile lor vârfuri. Erau siguri că era doar începutul expansiunii reale în Puerto Rico. Fratele Knorr și-a amintit că aveau 53 de vestitori cu trei ani în urmă, iar acum 227 raportau.
Există unii operatori de posturi de radio în Puerto Rico care sunt foarte prietenoși cu această lucrare și aceștia oferă timp radio gratuit în fiecare săptămână pentru programele pe care le pregătesc frații. Unul dintre aceste posturi (WIAC) are un teatru radiofonic bun, iar managerul a oferit folosirea lui gratuit pentru programele de sâmbătă și duminică. Este o sală foarte modernă, cu aer condiționat, locuri confortabile și cele mai bune echipamente de sunet. Până sâmbătă seara, participarea
a crescut la 260, iar aceasta aproape a umplut teatrul. Atunci a venit marea surpriză. Fratele Knorr a lansat pentru prima dată ediția spaniolă a „Let God Be True”. Exact ceea ce era nevoie, spuneau ei, pentru studiile biblice de acasă era această nouă carte. Mare a fost bucuria printre vestitorii din Puerto Rico în acea noapte.
