Pagină:A-memorial-of-integrity-1947.pdf/13

15 Februarie, 1947

TURNUL DE VEGHE

61

bazată pe credulitate va fi cu siguranță spulberată în bucăți. Pentru a avea credință, un om trebuie să audă adevărul, trebuie să știe că este adevărul și apoi trebuie să se bazeze cu încredere pe acel mesaj al adevărului. Dacă atunci acel mesaj al adevărului este ascultat cu credință, credinciosul nu poate da greș niciodată. A te baza pe ceea ce auzi din Cuvântul de adevăr al lui Dumnezeu înseamnă să crezi în Iehova Dumnezeu și în scopurile Lui, așa cum sunt dezvăluite în Scripturi. Observați argumentul extins expus în Scripturi cu privire la acest punct de vedere: „Căci oricine va chema numele Domnului, va fi salvat. Însă cum îl vor chema pe acela în care nu au crezut? Și cum vor crede în el dacă n-au auzit despre el? Și cum vor auzi fără un predicator [unul care proclamă Cuvântul lui Dumnezeu al adevărului așa cum este scris în scripturi]? Și cum vor predica ei, dacă nu sunt trimiși? După cum este scris: „Ce frumoase sunt picioarele celor ce predică evanghelia păcii și aduc vești bune despre lucruri bune!” - Rom. 10: 13-15.

Un om care ține predici moralizatoare altor oameni și își exprimă concluziile sau expune concluziile sau opiniile altor oameni nu este un predicator, în sensul Scripturilor. Un nume mai potrivit pentru el ar fi termenul argotic de „gornist”. Omul care face apel la emoțiile sau pasiunile altora nu predică adevărul, pentru că cineva poate primi adevărul doar raționând calm și sobru. De aceea Dumnezeu îi spune omului care caută adevărul: „Veniți acum și să raționăm împreună, zice DOMNUL: chiar dacă păcatele voastre ar fi ca stacojiu, vor fi ca zăpada; chiar dacă ar fi roșii ca purpuriul, vor fi ca lâna.” (Isa. 1:18) A raționa cu Domnul Dumnezeu Iehova înseamnă să luăm în considerare Cuvântul Său în mod sobru, prin rugăciune și studiu.

Din acest motiv, Domnul Dumnezeu îşi trimite martorii să informeze alte persoane despre scopul său; iar acești martori nu își proclamă ideile proprii, ci atrag atenția asupra mesajului adevărului, așa cum se găsește în Scripturi. Cel care primește această informație din Scripturi are privilegiul de a crede în Domnul Dumnezeu Iehova și în Fiul Său Isus Cristos și, dacă crede, își va dovedi credința acționând în armonie cu aceasta. Pentru a se sprijini pe Cuvântul lui Dumnezeu, sprijin care constituie un element al credinței, cineva trebuie să se deporteze pe sine însuși în armonie cu Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu.

CUNOAȘTEREA

În special începând cu anul 325 d.Cr., oamenii religioși ai creștinătății au format organizații pe care le numesc „biserici” și au prezentat doctrine sau opinii într-o formă aranjată și le-au numit „crezuri”. Oamenii sunt îndemnați să creadă astfel de doctrine sau învățături și să urmeze formalismul acelui crez. A crede în doctrinele oamenilor sau în ceea ce este promulgat de organizația oamenilor religioși nu înseamnă deloc credință. Iehova Dumnezeu și Isus Cristos sunt Învățătorii adevărului, iar învățăturile sau doctrinele adevărate sunt expuse în Sfintele Scripturi. Scripturile sunt date ca un ghid perfect pentru omul care dorește să învețe despre dreptate și să urmeze o cale a dreptății. (2 Tim. 3:16, 17) Rezultă, așadar, că nu îi poți fi pe plac lui Iehova Dumnezeu crezând și bazându-te pe ceea ce concepi în propria ta minte, nici nu îi poți fi pe plac crezând sau bazându-te pe ceea ce este conceput în mintea unui simplu om şi propovăduit de acesta. Îi putem fi pe plac lui Dumnezeu numai cunoscând Cuvântul Său și bazându-ne apoi pe Cuvântul Său și ascultându-l cu încredere.

În consecință, o oarecare cunoaștere a Sfintelor Scripturi este absolut esențială pentru credință. Primul element esențial este, după Evrei 11:6, să „crezi că el este”, adică să crezi că Dumnezeu există și că el este cel de la care provin toate binecuvântările și bogățiile. Dumnezeu este Cel etern care a creat cerurile, pământul și toate lucrurile care sunt în el. După cum declară textul din Exodul 3:14, el este marele „EU SUNT”, ceea ce înseamnă că el nu este doar Cel care a fost și este acum, ci Cel care a existat etern, fără început. Psalmul 90: 1, 2 Îi atribuie următoarele: „Doamne, Tu ai fost locuința noastră în toate generațiile. Înainte ca munții să fie aduși la iveală, sau să fi alcătuit vreodată pământul și lumea, chiar din veșnicie în veșnicie, Tu ești Dumnezeu.” Și Isaia 42:5 consemnează că El a spus: „Așa vorbește Dumnezeu Iehova, Cel care a creat cerurile și le-a întins, Cel care a așternut pământul și roadele lui, Cel care dă suflare oamenilor de pe el și spirit celor ce umblă pe el.” (Versiunea Americană Standard). Credința cere ca acest adevăr să fie cunoscut.

Prin Cuvântul Său, Biblia Sfintelor Scripturi, Dumnezeu se descoperă creaturilor Sale de pe pământ și dezvăluie prin aceasta scopurile sale cu privire la creaturile sale. Înțelesurile numelor sau titlurilor lui sunt foarte semnificative. Numele său, acela de Dumnezeu sau Dumnezeul, înseamnă Cel Puternic în excelență, Creatorul tuturor lucrurilor. Numele lui Iehova înseamnă Cel care are un scop față de creaturile sale. Titlul său de Atotputernic înseamnă că măreția și puterea lui nu au limite. Titlul său de Cel Prea Înalt înseamnă că el este Cel Suprem și că nu există nimeni la nivel cu el sau înaintea lui. Titlul său de Tată înseamnă că el este Dătătorul de Viață. El este Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, deoarece Isus Cristos, ca Fiu al Său, a fost „începutul creației” lui Iehova și a primit viață și început de la Iehova Dumnezeu. (Rev. 3:14) El l-a numit pe Fiul său iubit, Isus Cristos, să fie Directorul său executiv în univers și Salvatorul omenirii.

După ce a primit o oarecare cunoaștere a lui Iehova Dumnezeu și a Fiului său preaiubit Isus Cristos, căutătorul adevărului dorește să vină la El și să învețe scopul Lui. Directorul său executiv, Isus Cristos, afirmă cu autoritate: „Eu sunt calea, adevărul și viața: nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”. (Ioan 14:6) Cunoștința adevărului este ceea ce trebuie să aibă un om înainte de a putea avea credință și, având-o, trebuie să se bazeze pe acea cunoștință. Dumnezeu a furnizat pentru salvarea și binecuvântările omenirii prin Isus, Fiul său, și nu există o altă cale posibilă ca omul să obțină astfel de binecuvântări. „Nici nu există salvare prin altcineva: căci nu este sub cer niciun alt nume dat oamenilor, prin care să fim salvați.” Așa a spus Petru, în Fapte 4:12. Pe lângă aceasta, Isus spune: „Nimeni nu poate veni la Mine, dacă Tatăl, care M-a trimis, nu-l atrage” (Ioan 6:44) Dumnezeu îl atrage pe cel care caută adevărul la Isus Cristos, dându-i ocazia să învețe și să cunoască faptul că Isus este calea prevăzută de Dumnezeu pentru salvare și binecuvântare pentru oameni și că nu există nicio altă cale.

Când o persoană sănătoasă învață că nu există altă cale de a obține viață și de a primi binecuvântări decât prin Isus Cristos, atunci această persoană este atrasă la Isus prin această cunoștiintă de la Dumnezeu Tatăl. Aceasta este în acord cu afirmația din Romani 6:23 că viața este darul lui Dumnezeu pentru om prin Domnul nostru Isus Cristos.