Pagină:Messiahs-presence-1949.pdf/14

206

Turnul de Veghe

BROOKLYN, N.Y.

Am făcut cum ni s-a spus și când ne-am prezentat la birourile de imigrare la 8 dimineața, pe 1 aprilie, pentru a obține un simplu card, despre care credeam că ar fi tot ce ne trebuie pentru a părăsi țara, a trebuit să așteptăm mai mult de o oră înainte ca cineva să afle ce să facem. Apoi, când în sfârșit ne-au înmânat cardurile, ne-au spus că trebuie să ne raportăm la poliția din secțiunea noastră a orașului. Am plecat de la biroul de imigrare la 9:30 în acea dimineață și am plecat spre secția de poliție. Când am ajuns acolo, poliția era destul de iritată că am venit, pentru că nu fuseseră informați cu privire la detaliile legii și nu știau ce să facă. Așa că ne-au spus să ne întoarcem la ora unu. Am încercat să părăsim secția de poliție, dar când am ajuns la ieșire un polițist de pază nu ne-a lăsat să ieșim. Odată ce te afli într-o secție de poliție din Buenos Aires, nu poți ieși fără permisiune specială. Așa că a trebuit să ne întoarcem la birou și să-l rugăm pe bărbatul de la birou să ne lase să ieșim și să-l anunțe pe omul de gardă că plecăm.

Mai erau lucruri de făcut în legătură cu posibilitatea de a folosi Les Ambassadeurs pentru ședința publică, așa că ne-am dus să vedem avocații. Ni s-a explicat că recentele decrete ale guvernului prevedeau controlul strâns al religiilor și sectelor. Ar trebui să obținem permisiunea Departamentului Cultelor dacă ar fi să folosim Les Ambassadeurs. Cererea a fost depusă, dar atât a fost cât de departe a ajuns vreodată problema; nu a existat nici o semnare.

Când ne-am întors la secția de poliție, era ora 14:30 și de data aceasta am constatat că mai multe persoane veniseră să vadă despre înregistrare și tuturor li s-a spus să se întoarcă mañana. Ar fi prea târziu pentru noi, pentru că avem să pregătim o adunare, așa că le-am spus că vom aștepta până vor fi pregăti să completeze formularele; iar polițistul responsabil a fost amabil în această problemă și ne-a spus că de îndată ce vor citi instrucțiunile vor completa formularele. Așa că aproximativ o jumătate de oră mai târziu au completat prima carte, cea a fratelui Knorr. Fără acest certificat de poliție care permite unuia să părăsească țara nu ne-am putea obține biletele de avion pentru Paraguay.

Mai fusesem la biroul ALFA și acum ne-am întors cu sentimentul că sigur ne vor vinde bilete. Dar deși aveam toate documentele necesare și o viză pentru Paraguay, acest lucru nu a fost suficient. Ni s-a spus că trebuie să avem vizele confirmate de către consulul general local al Paraguayului; așa că aceasta ne-a dus într-o altă călătorie prin oraș până la Consulatul Paraguayan. Apoi ne-am întors la biroul companiilor aeriene și, în cele din urmă, ne-am luat biletele pentru călătoria de lunea următoare.

Cele două zile care ne-au rămas din timpul nostru în Argentina le-am petrecut la Filială și asistând la adunare. Sâmbătă seara, fratele Knorr a vorbit despre „Dragoste” celor 772 de frați. Sala și terasa erau plină. Aproximativ jumătate dintre frați au trebuit să stea în picioare întregul program de seară. Frații au putut intra în sală doar prin amenajarea unui spațiu suficient pentru a sta în picioare. După acea întâlnire de seară, frații care erau pionieri au fost invitați să completeze formulare preliminare de cerere dacă doreau să meargă la Gilead, iar când li s-a explicat chestiunea, 16 formulare au fost completate exprimând dorința de a participa.

Frații au fost informați că vești au fost primite de la avocatul Societății că Departamentul Cultelor nu va permite folosirea sălii Les Ambassadeurs pentru duminică. Nu a existat nicio indicație cu privire la ce se afla în spatele anulării utilizării sălii după ce s-a acordată permisiunea de a o închiria și de a o folosi. Dar a fost scos la lumină modul în care oamenii sunt adesea tratați de poliție. Se pare că politica lor este să anuleze lucrurile în ultimul minut, astfel încât să nu poată fi făcute alte aranjamente sau proteste. O făcuseră și altora. Am făcut toate plângerile pe care le-am putut face și am încercat să ajungem la fundul problemei, dar pur și simplu părea că nimeni nu știe nimic despre aceasta. Fraților li sa spus că adunarea publică va avea loc la Sala Regatului și că vom folosi acoperișul pentru a găzdui mulțimea,

dacă va fi necesar. Așa că frații au trebuit să se grăbească și să spună oamenilor cu bunăvoință că adunarea publică nu va avea loc la Les Ambassadeurs. Nu fusese distribuită nici un ghid, deși fuseseră tipărite cu cheltuială mare pentru Societate. Nu s-au folosit pancarte. Chiria integrală pentru sală fusese plătită, iar dacă aceasta este returnabilă este foarte îndoielnic.

Dar informația fusese dată de poliție că „este în regulă să aveți întâlniri în propria voastră sală”, așa că adunarea a continuat la Sala Regatului. Primul lucru în dimineața zilei de duminică a fost botezul. Era prezentă o mulțime destul de mare. Șaptezeci și șase au simbolizat consacrarea lor pentru a sluji lui Dumnezeu. Scufundarea a avut loc în râul La Plata.

Ședința publică a fost programată pentru ora 16, la care au participat 1200 de persoane. Sala era mai mult decât plină. Curtea era plină până la poartă și erau sute pe acoperișul terasei. Vremea era caldă și cerul senin. Toată audiența a fost deservită prin difuzoare. Mulțimea a fost foarte ordonată și intens interesată de cele spuse de vorbitor prin interpretarea fratelui Hughes.

La 4:40 după-amiaza, un polițist și un bărbat în civil s-au împins prin mulțime până la platformă și au spus că prelegerea trebuie să înceteze imediat. Vorbitorul a încetat să mai vorbească și a întrebat motivul pentru care a fost luată acțiunea. Ni s-a spus că nu avem voie să mergem înainte cu ședința publică. Inspectorului i s-a dat o scurtă explicație și l-am întrebat dacă nu putem suna la secția de poliție unde s-a dat permisiunea de a avea ședințele în sala proprie. Inspectorul a spus că putem și s-a dus cu unul dintre frați la biroul Societății într-o altă parte a clădirii pentru a face telefonul.

Între timp, audiența a fost rugată să rămână tăcută și să nu părăsească locurile sau locul în care se aflau, iar apoi au început să cânte cântece ale Regatului în timp ce așteptau vestea inspectorului cu privire dacă poate sau nu poate continua întâlnirea; Fratele Knorr și fratele Hughes au rămas pe platformă în timpul acestei întreruperi și, în cele din urmă, fratele Knorr a fost chemat la birou de poliție pentru informații despre motivul pentru care vorbea și, de asemenea, pentru acreditări și drepturi de a fi în țară. Poliția nu ar avea altă cale decât să-i aducă pe toți la secția de poliție și, indiferent pe cine am sunat pentru a ne asigura că întâlnirile noastre au fost aprobate, deoarece era locul nostru obișnuit de întâlnire, nu am putut găsi pe nimeni care să spună că erau în dreptul lor. Până atunci, în afara clădirii se aflau o duzină de polițiști și, în scurt timp, încă 30 au ajuns într-un vagon de poliție deschis. Și-au scos armele și au purtat bombe lacrimogene. Nimeni nu avea voie să plece.

Apoi au început să încarce bărbații și femeile în căruță și să ia vreo 30 o dată la secția de poliție. Ce se întâmpla cu ei nu știam. Inspectorul ne-a spus că probabil îi vor duce la secția de poliție și le vor înregistra numele și îi vor lăsa liberi. Dar am aflat curând că nu puteam să credem nimic din ce spunea poliția. Fiecare persoană care a fost urcată în duba de poliție a fost percheziționată și „buzunărită” de patru polițiști diverși care, evident, încercau să găsească arme.

Frații și toți oamenii cu bunăvoință care au participat la adunarea publică au fost foarte ordonați și nu a fost deloc agitație sau tulburare în sală. Și-au așteptat rândul să fie duși la secția de poliție. Curând, poliția și-a dat seama că aceata avea să ia, probabil, toată noaptea să-i ducă pe toți la secția de poliție într-un singur vagon, pentru că până atunci au aflat că și acoperișul era plin; așa că s-au mobilizat și au început să lase femeile cu copii să plece și, în cele din urmă, le-au lăsat pe toate femeile și au luat doar bărbații. În cele din urmă, chiar și aceasta sa dovedit a fi o sarcină prea mare. Vagonul de poliție a rămas fără benzină și apoi i-au încuiat pe restul în hol și au ținut un paznic în jurul holului timp de câteva ore.

Între timp, slujitorul Filialei și directorii organizației locale, La Torre del Vigia, împreună cu sora O. Estrada, stenograful biroului, și fratele Knorr,