Această pagină nu a fost verificată
154
Turnul de Veghe
BROOKLYN, N.Y.
pe care Regele spune că i le-au făcut sunt o formă de dreptate. Această dreptate, sau caritate și fapte bune, ei le fac nu doar pentru a fi văzuți de oameni și a fi lăudați pentru acestea, ci pentru a da ceva Regelui pe care ei îl favorizează. (Mat. 6:1-4, Am. Stan. Ver.; Ps. 112:9) Pentru ca ei să aibă o înfățișare curată în ochii lui Dumnezeu și ai Regelui său, „oile” mărturisesc deschis că își datorează salvarea lor și ei recunosc că nu există dreptate decât prin sângele lui Isus. În acest fel ei „și-au spălat hainele [indentității] și le-au albit în sângele Mielului”. Astfel identificându-se cu cauza dreaptă a lui Dumnezeu, ei caută să-I slujească zi și noapte prin îndeplinirea diferitelor forme de slujire a templului. -- Rev. 7: 9-15.
24 Dar acea întrebare a lor: „Când te-am văzut?” Înseamnă aceasta că atunci când dădeau mâncare, băutură și îmbrăcăminte, și erau ospitalieri cu străinul, vizitau bolnavul și îngrijeau prizonierul, ei nu știau că fac acestea pentru Regele Cristos Isus? Nu! În parabolă, „oile” doar pun această întrebare pentru a indica faptul că ei nu L-au putut și nu L-au VĂZUT pe Rege în această prezență sau paruosie glorioasă și, prin urmare, nu i le-au putut face faptele lor drepte direct, personal. Faptul este că, dacă nu ar fi știut că fac aceste lucruri ca pentru Rege și de dragul lui și pentru că regatul lui era în discuție; dacă nu ar fi știut că făceau aceste lucruri reprezentanților săi regali și nu intenționau aceasta, faptele lor drepte nu ar conta pentru Rege și nici nu ar avea răsplata lui. Observați cum regele explică acest fapt:
25 „Regele le va răspunde: „Adevărat vă spun că, în măsura în care ați făcut unuia dintre acești frați ai mei, chiar și celui mai mic dintre ei, mie mi-ați făcut” (Mat. 25: 40, Moffatt) Acești frați ai săi nu sunt evreii naturali, ci sunt israeliții spirituali, născuți de spiritul lui Dumnezeu pentru a deveni fiii săi spirituali, membri ai adevăratei sămânțe a lui Avraam. Și aici Regelui nu îi este rușine să mărturisească „oilor” că rămășița spirituală căreia i-au făcut în mod direct faptele lor sunt frații săi, chiar și cel mai mic dintre ei, pentru că toți aceștia au o singură origine paternă, Iehova Dumnezeu. Și așa este scris referitor la Regele Isus Cristos: „Căci cel ce sfințește cât și cei sfințiți au toți o singură origine. De aceea nu-i este rușine să-i numească frați, zicând: „Voi proclama numele Tău fraților mei, în mijlocul bisericii voi cânta despre tine”. . . . nu pe îngeri îi ajută el, ci pe odrasla lui Avraam. El trebuia să semene cu frații săi din toate punctele de vedere, pentru a se dovedi un mare preot milos și credincios în lucrurile dumnezeiești.” (Evr. 2: 11,12,16,17, Moffatt) Ceea ce se face fraților lui este așa cum ar fi făcute lui, Regele.
26 Când se afla în carne, Regele le-a spus acestor
frați spirituali ai săi: „Cine vă primește pe voi, pe Mine mă primește și cine mă primește pe Mine îl primește pe Cel ce M-a trimis. Cine primește un profet pentru că este profet, va primi răsplata unui profet; cine primește un om bun pentru că este bun, va primi răsplata unui om bun. Și oricine dă unuia dintre acești micuți chiar și un pahar cu apă rece [de ce?] pentru că este un discipol, vă spun că nu-și va piarde răsplata.” Regele a avertizat împotriva facerii de rău vreunuia dintre frații săi credincioși, chiar și celui mai mic sau celui mai puțin important, spunând: „Dar oricine este o piedică pentru unul dintre acești micuți care cred în mine, mai bine să aibă o piatră de moară mare atârnată de jur împrejurul gâtului lui și să fie scufundat în adâncul mării”. (Mat. 10:40-42 și 18:6, Moffatt) Ei sunt ambasadorii lui Dumnezeu pentru Cristos și în folosul lui Cristos, adică în locul lui Cristos. Așa că „oile” nu ar face nimic rău acestor ambasadori, la fel cum nu ar face-o lui Cristos însuși. Ei urmează regula lui Dumnezeu enunțată în Psalmul 105:15: „Nu vă atingeți de unșii Mei și nu faceți rău profeților Mei”. Ei încearcă să fie persoanele la care s-a referit Regele când le-a spus fraților săi spirituali: „Oricine vă va da un pahar cu apă ca să beți în numele Meu, pentru că sunteți ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu-și va pierde răsplată.” – Marcu 9:41.
27 În consecință, ei dau băutură, mâncare, îmbrăcăminte, adăpost și alte forme de alinare rămășiței în nevoie, deoarece știu că aceștia sunt frații regelui. Ei vor să facă bine ca Regelui și să arate că ei sunt loiali regatului său și că ei îl aleg pe el să fie Păstorul și Conducătorul lor spiritual. Nu, nu sunt doar programele de caritate, de milostenie și de ajutor pe care oamenii creștinătății și ai lumii în general le desfășoară din motive egoiste, cum ar fi relațiile de familie, legăturile naționale, avantajul politic sau sentimentele generale de umanitate față de oamenii în dificultate. Lumea iubește ce este al ei. Dar nu aceasta contează pentru Rege și nu aceasta câștigă o moștenire în tărâmul Regatului. Ceea ce contează sunt faptele drepte care sunt făcute în mod inteligent și deliberat celor care îl reprezintă pe Rege, pentru a arăta favoare și sprijin Regelui însuși.
DE CE AJUTOR REGELUI?
28 Dar de ce „oile” consideră că este necesar uneori să hrănească, să adăpostească, să îmbrace și să ajute rămășița fraților Regelui? De ce îi găsesc uneori pe aceștia flămânzi, însetați, îmbrăcați sumar, bolnavi, printre străini și chiar în închisoare? Pentru că aceștia se află într-o lume ostilă și sunt urâți de toți oamenii pentru că ei copiază exemplul lui Cristos în ceea ce privește lumea lor și ei acordă loialitate deplină regatului lui Dumnezeu prin Cristos Isus. Pentru că ei se supun poruncii lui Cristos care se aplică la acest sfârșit al
