Această pagină nu a fost verificată
84
TURNUL DE VEGHE
BROOKLYN, N. Y.
Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi: acesta este numele meu pentru totdeauna şi acesta este pomenirea mea pentru toate generațiile.” - Ex. 3: 12-15, ARV
8 Cu aceste cuvinte, i-a descoperit Domnul Dumnezeu lui Moise numele Său, pentru ca acesta să fie apărarea lui Moise și pentru ca Moise, acum drept prin credința sa în Dumnezeu, să poată fugi la acest nume și să se refugieze în el ca un turn puternic și, de asemenea, să îi poată conduce pe frații săi aflați atunci în Egipt în acel turn de putere unde și ei ar putea fi în siguranță. (Prov. 18:10) Dumnezeu se revelase lui Avraam, Isaac și Iacov ca „El Shaddai”, adică ca Dumnezeul Atotputernic. (Ex. 6: 2, 3, A.R.V., margine) Aparent „El Shaddai” îi dezamăgise pe evreii care locuiau temporar în Egipt. Atotputernicia Lui nu fusese demonstrată în beneficiul lor de la moartea lui Iosif. Dar Dumnezeu Atotputernic prezisese chiar această condiție de sclavie amară a poporului Său. Cu peste patru sute de ani în urmă, el i-a spus lui Avraam: „Să știi cu siguranță că sămânța ta va fi străină într-o țară care nu este a lor și îi va sluji; și-i vor chinui patru sute de ani, și de asemnea acea națiune, pe care ei vor sluji, o voi judeca și după aceea vor ieși cu multă avere... În al patra generație se vor întoarce din nou aici”. (Gen. 15:13-16) Aceasta a fost o declarație a scopului lui Iehova de a-și face un nume.
9 Zdrobiți de robie aproape de o insensibilitate totală, sclavii evrei s-ar fi gândit puțin sau deloc cu privire la acest scop exprimat al Atotputernicului Dumnezeu de ai elibera. Prin urmare Dumnezeu l-a instruit pe Moise să le spună, nu că Dumnezeul Atotputernic l-a trimis pe el, ci că EU SUNT, Cel cu Scop, l-a trimis pe el la ei. Dacă ei l-ar fi întrebat, Moise a fost instruit să-i informeze că Dumnezeul părinților lor, despre care au știut că este Dumnezeul Atotputernic, s-au întâlnit cu el și l-au aprobat; dar în a le spune acum care era numele Dumnezeului Atotputernic prin alegere, Moise le-ar da vreo indicație cu privire la ce ar însemna Dumnezeu pentru ei și interesele lor. Numele Său le-ar da vreo sugestie cu privire la ce să se aștepte de la Dumnezeu, fie că ar fi ceva bun sau rău, și care era atitudinea lui față de ei. Știind aceasta, Dumnezeu l-a făcut pe Moise să le spună că numele său este EU SUNT, sau Iehova. Dacă evreii au înțeles că acel nume neobișnuit s-a referit la scopurile lui Dumnezeu față de creaturile sale, atunci ei ar fi putut să se confrunte cu asigurarea că acum Dumnezeul Atotputernic a ales să se manifeste ca Iehova, Dumnezeul scopului și că acum ei s-ar putea aștepta ca el să-și folosească puterea atotputernică pentru a-și îndeplini bunul său scop exprimat odinioară părinților lor.
10 Totuși, nu a fost în primul rând de dragul lor faptul că Dumnezeul Atotputernic a atras atenția atunci la numele său Iehova și a arătat spre importanța acestuia. „Orice lucruri au fost scrise odinioară au fost scris pentru învățarea noastră, pentru ca noi prin răbdare și mângâierea scripturilor să putem avea credință.” (Romani 15:4) În armonie cu aceasta, doar în anii recenți, de când Iehova l-a trimis pe marele Moise antitipic ca să-și pună înainte
numele în glorie, acel nume a ajuns cunoscut pe înțeles și faimos rămășiței credincioase a lui Dumnezeu și au fost aduși la aprecierea înțelesului unic al acestuia.
