Pagină:The-higher-powers.pdf/15

această afirmație sunt cuvintele apostolului înregistrate în Evrei 2:14: „Astfel dar, deoarece copiii sunt părtași sângelui și cărnii, tot așa și El însuși a fost deopotrivă părtaș la ele, pentru ca prin moarte să nimicească pe cel ce are puterea morții, adică pe Diavol". Aici se găsește o afirmație clară că Diavolul va fi nimicit. Ce ușor este să înțelegem această chestiune când vedem că 

focul înseamnă nimicire și că nicăieri în Biblie el nu înseamnă stare conștientă sau chin. Un alt text, care a fost greșit înțeles și care a cauzat nenumărate strângeri de inimă, se găsește la Maleahi 4:1. Acesta zice: „Căci iată, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toți cei trufași și toți cei răi vor fi ca miriștea; ziua care vine îi va arde, zice DOMNUL oștirilor, și nu le va lăsa nici rădăcină nici ramură". în acest text cei trufași și toți cei răi sunt asemănați cu miriștea într-un foc și toată lumea știe că miriștea n-ar putea fi chinuită în foc, ci ar fi arsă imediat. Textul merge mai departe și spune că din cei răi nu va fi lăsat nimic, nici rădăcină, nici ramură. Cu siguranță îți trebuie o imaginație grozavă ca să faci un astfel de limbaj să însemne chinul veșnic. Acum să observăm cel de-al treilea verset al acestui capitol. El zice: „Și veți călca în picioare pe cei răi, căci ei vor fi ca cenușa sub talpa picioarelor voastre în ziua pe care o pregătesc Eu, zice DOMNUL oștirilor". Acesta este un alt text favorit ca dovadă pentru susținătorii teoriei chinului veșnic. Dar acesta spune clar că cei răi vor deveni cenușă sub talpa picioarelor celor drepți. Dumnezeu i-a spus lui Adam că el era țărână și, când a păcătuit, Dumnezeu i-a spus că el se va întoarce din nou în țărână. Tot așa, când cei răi vor fi nimiciți în moartea a doua, ei se vor fi întors în țărâna din care au fost luați și vor deveni ca și cenușa sub picioarele celor drepți. Numai un teolog ar putea citi „chin veșnic" în acest text. Să observăm acum și alte texte care folosesc cuvintele „foc" și „viermi" și care arată clar că ideea din spatele lor este nimicirea. Vorbind despre timpul când împărăția Domnului va fi întemeiată și toți oamenii vor veni și se vor închina înaintea Lui, profetul Isaia zicea: „Și când vor ieși vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au răzvrătit împotriva Mea; căci viermele lor nu va muri și focul lor nu se va stinge, și vor fi o pricină de groază pentru orice făptură." (Isaia 66:24) Observați cu atenție că textul zice că ei vor vedea trupurile moarte ale oamenilor. Faptul că sunt menționate trupuri moarte este dovada concluzivă că ei nu sunt vii și că nimic din ce avea viață nu a fost aruncat vreodată în valea fiului lui Hinom. Iov ne spune că el se aștepta să moară, că trupul său avea să fie distrus de viermi și aștepta să se întoarcă din nou pe pământ și să privească gloria Domnului pe un pământ adus la perfecțiune. Citez: „Chiar dacă mi se va nimici pielea și chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuși pe Dumnezeu." - Iov 19:26. Din nou, la Iov 21:23-26 citim: „Unul moare în mijlocul propășirii, păcii și fericirii ... Altul moare cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire și amândoi adorm în țărână, amândoi sunt mâncați de viermi". Iarăși, în Iov 24:19, 20, citim: „Cum sorb seceta și căldura apele zăpezii, așa înghite locuința morților pe cei ce păcătuiesc ... Viermii se ospătează cu el, nimeni nu-și mai aduce aminte de el". în felul acesta vedem clar că focul care nu se stinge și viermele care nu moare sunt pur și simplu ilustrații folosite de scriitori inspirați pentru a ilustra minții pedepsirea celor răi, despre care Dumnezeu ne spune în mod repetat că este nimicirea veșnică, și nu chinul veșnic. Când ilustrează moartea sau nimicirea din care va fi o înviere, scriitorii Vechiului Testament folosesc cuvântul ebraic sheol, iar scriitorii Noului Testament folosesc cuvântul grecesc hades, ambele fiind traduse corect prin cuvintele „iad" și „mormânt". Dar când ilustrează „moartea a doua", care este numită „nimicirea veșnică", scriitorii Vechiului și Noului Testament folosesc întotdeauna cuvintele simbolice „foc", „viermi" și „gheena", precum și expresiile simbolice „iazul de foc" și „iazul de foc și pucioasă". în felul acesta, Biblia ilustrează pentru mintea noastră, prin expresii simbolice, nimicirea completă și veșnică a oamenilor răi, a îngerilor răi și a oricărui sistem rău și corupt care există acum pe pământ. După nimicirea oricărei persoane rele și a oricărui lucru rău, va fi un univers curat, nu va mai fi moarte și distrugere, deci nu va mai fi nevoie de „foc", „viermi" sau „pucioasă". în Apocalipsa 20:10 ni se spune că în cele din urmă Diavolul însuși va fi aruncat în iazul de foc și pucioasă, care mai înseamnă și nimicirea veșnică.