Pagină:Tree-of-hope-1934.djvu/3: Diferență între versiuni

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
Corp-mesaj (pentru a fi introdus):Corp-mesaj (pentru a fi introdus):
Linia 5: Linia 5:
 
{{raw:data:p|2|În visul lui Nebucadnețar, lăsarea butucului în pământ, care reprezintă partea umană a organizației originale, ar reprezenta scopul lui Iehova de a face provizii pentru răscumpărarea și eliberarea finală a celor obedienți ai omenirii și pentru ca aceștia să poată să crească într-o altă organizație și trăiescă pentru totdeauna. Limbajul din Daniel 4:26 demonstrează că butucul trebuie să aibă o relație strânsă cu regatul lui Cristos. Aceste texte scripturale dovedesc dincolo de orice îndoială că „pomul din mijlocul pământului”, pe care Nebucadnețar l-a văzut în visul său, descrie organizația lui Satan care trebuie să piară pentru totdeauna și că atunci Iehova va face să crească un nou copac, care este capitala lui și organizația dreaptă și al căreia Cristos Isus este Cap și stăpân; că speranța omului, care a făcut parte din copacul original, este în noul copac sau organizație sfântă. Prin urmare, Cristos Isus este copacul speranței, pentru că organizația îi aparține prin voința lui Iehova Dumnezeu și numai prin Cristos Isus și regat pot oamenii să aibă o speranță pentru viață, pentru că așa este voința Atotputernicului Dumnezeu.}}
 
{{raw:data:p|2|În visul lui Nebucadnețar, lăsarea butucului în pământ, care reprezintă partea umană a organizației originale, ar reprezenta scopul lui Iehova de a face provizii pentru răscumpărarea și eliberarea finală a celor obedienți ai omenirii și pentru ca aceștia să poată să crească într-o altă organizație și trăiescă pentru totdeauna. Limbajul din Daniel 4:26 demonstrează că butucul trebuie să aibă o relație strânsă cu regatul lui Cristos. Aceste texte scripturale dovedesc dincolo de orice îndoială că „pomul din mijlocul pământului”, pe care Nebucadnețar l-a văzut în visul său, descrie organizația lui Satan care trebuie să piară pentru totdeauna și că atunci Iehova va face să crească un nou copac, care este capitala lui și organizația dreaptă și al căreia Cristos Isus este Cap și stăpân; că speranța omului, care a făcut parte din copacul original, este în noul copac sau organizație sfântă. Prin urmare, Cristos Isus este copacul speranței, pentru că organizația îi aparține prin voința lui Iehova Dumnezeu și numai prin Cristos Isus și regat pot oamenii să aibă o speranță pentru viață, pentru că așa este voința Atotputernicului Dumnezeu.}}
 
{{raw:data:p|3|3-5|De la expulzarea din Eden, soarta omului a fost}}
 
{{raw:data:p|3|3-5|De la expulzarea din Eden, soarta omului a fost}}
|{{raw:data:p|c|„cu fiarele în iarba pământului”, chiar așa cum este înfățișat în visul lui Nebucadnețar. Conducătorii sub Satan au fost bestiali, brutali, inumani, cruzi și opresivi, iar rasa umană a fost supusă unei astfel de stăpâniri crude. Acești conducători pământești, fiind parte a organizației lui Satan, sunt asemănați cu fiare feroce. (Dan. 7:3-17) Aceasta este în armonie cu decretul divin din Daniel 4:16: „Să se schimbe inima lui de cea a omului și să i se dea inimă de fiară și să treacă peste el șapte timpuri." Acești conducători animalici nu au înțeles sau apreciat căile lui Iehova. „Doamne, cât de mari sunt lucrările Tale! și gândurile Tale sunt foarte adânci. Un om grosolan nu știe, nici nebunul nu înțelege asta.” (Ps. 92: 5, 6) Ca parte a rădăcinilor vechiului butuc în pământ, acești conducători nu s-au îndreptat către apele dătătoare de viață ale adevărului și, prin urmare, nu au învățat nimic. Despre ei este scris: „Cu siguranță, sunt mai animalic decât orice om și nu am pricepere de om. N-am învățat înțelepciunea, nici nu am cunoașterea celor sfinte”. (Prov. 30:2, 3) Ca și conducători și o parte a organizației lui Satan, și ei vor pieri.}}
+
|{{raw:data:p|c|„cu fiarele în iarba pământului”, chiar așa cum este înfățișat în visul lui Nebucadnețar. Conducătorii sub Satan au fost bestiali, brutali, inumani, cruzi și opresivi, iar rasa umană a fost supusă unei astfel de stăpâniri crude. Acești conducători pământești, fiind parte a organizației lui Satan, sunt asemănați cu fiare feroce. (Dan. 7:3-17) Aceasta este în armonie cu decretul divin din Daniel 4:16: „Să se schimbe inima lui de cea a omului și să i se dea inimă de fiară și să treacă peste el șapte timpuri." Acești conducători animalici nu au avut nici o înțelegere sau apreciere față de căile lui Iehova. „Doamne, cât de mari sunt lucrările Tale! și gândurile Tale sunt foarte adânci. Un om grosolan nu știe, nici nebunul nu înțelege asta.” (Ps. 92: 5, 6) Ca parte a rădăcinilor vechiului butuc în pământ, acești conducători nu s-au îndreptat către apele dătătoare de viață ale adevărului și, prin urmare, nu au învățat nimic. Despre ei este scris: „Cu siguranță, sunt mai animalic decât orice om și nu am pricepere de om. N-am învățat înțelepciunea, nici nu am cunoașterea celor sfinte”. (Prov. 30:2, 3) Ca și conducători și o parte a organizației lui Satan, și ei vor pieri.}}
 
{{raw:data:m|0|0|0|30|{{raw:data:ta|c|{{raw:data:s|"ȘAPTE TIMPURI"}}}}}}
 
{{raw:data:m|0|0|0|30|{{raw:data:ta|c|{{raw:data:s|"ȘAPTE TIMPURI"}}}}}}
 
{{raw:data:p|4|3-5|Cuvintele visului profetic, adică „șapte timpuri”, nu trebuie confundate cu perioada timpului care trece de la Eden la Armaghedon și există un motiv clar pentru aceasta. Sensul termenului „timp” este „un timp stabilit sau fix”; tehnic, „un an”, care, conform Bibliei, este de 360 de zile. Împlinirea în miniatură a fost asupra omului Nebucadnețar, iar împlinirea completă trebuie să fie la o scară mult mai mare. Aceste „șapte timpuri” trebuie să treacă peste butuc din cauza decretului lui Iehova Dumnezeu, nu ca vremuri de pedeapsă a omenirii, ci pentru a marca o perioadă de timp în care Satan, care a fost ilustrat de Nebucadnețar, șeful guvernului pământesc și care la acea vreme a exercitat puterea regală ca și conducător al lumii și ca reprezentant al lui Satan, a exercitat puterea ca dumnezeu al întregului pământ. Cele „șapte timpuri”, așadar, trebuie să fie simbolice și, prin urmare, egale cu timpurile neamurilor, adică 2.520 de ani. Toată această}}
 
{{raw:data:p|4|3-5|Cuvintele visului profetic, adică „șapte timpuri”, nu trebuie confundate cu perioada timpului care trece de la Eden la Armaghedon și există un motiv clar pentru aceasta. Sensul termenului „timp” este „un timp stabilit sau fix”; tehnic, „un an”, care, conform Bibliei, este de 360 de zile. Împlinirea în miniatură a fost asupra omului Nebucadnețar, iar împlinirea completă trebuie să fie la o scară mult mai mare. Aceste „șapte timpuri” trebuie să treacă peste butuc din cauza decretului lui Iehova Dumnezeu, nu ca vremuri de pedeapsă a omenirii, ci pentru a marca o perioadă de timp în care Satan, care a fost ilustrat de Nebucadnețar, șeful guvernului pământesc și care la acea vreme a exercitat puterea regală ca și conducător al lumii și ca reprezentant al lui Satan, a exercitat puterea ca dumnezeu al întregului pământ. Cele „șapte timpuri”, așadar, trebuie să fie simbolice și, prin urmare, egale cu timpurile neamurilor, adică 2.520 de ani. Toată această}}
 
}}
 
}}
 
{{raw:data:ai|1|c|51}}
 
{{raw:data:ai|1|c|51}}

Versiunea de la data 24 ianuarie 2023 16:48

Această pagină nu a fost verificată



TURNUL DE VEGHE

ȘI VESTITORUL PREZENȚEI LUI CRISTOS

Vol. LV
15 FEBRUARIE, 1934
Nr.4

COPACUL SPERANȚEI

„Și pentru că ei au poruncit să lase butucul copacului cu rădăcinile lui; regatul tău va fi sigur al tău, după ce vei fi știut că cerurile conduc” — Daniel 4:26.


1 Numele lui Iehova va fi justificat. Acesta este adevărul cel mai important. El L-a făcut pe Cristos Isus justificatorul său și l-a făcut să fie conducătorul regatului său și, prin regatul său, va face cunoscut întregii creații că el, Iehova, este suprem și că în afară de El nu mai este nimeni. Prin Rege și regat, oamenii vor fi aduși în armonie cu Iehova. Peste iubitul său Fiu, Iehova și-a pus numele și nu există niciun alt nume dat sub cer prin care oamenii să fie salvați. (Fapte 4:12) Regatul este organizația capitală a lui Iehova, iar Capul acesteia este Cristos Isus. Iehova a făcut să fie scris în Cuvântul Său că scopul său este de a-l face pe Cristos Isus Răscumpărătorul omului și conducătorul de drept al pământului și să adune sub el pe toți cei obedienți. Prin urmare este scris: „Pentru ca, în dispensația împlinirii vremurilor, să adune într-una toate lucrurile în Cristos, atât cele din cer, cât și cele de pe pământ, chiar și în el”. - Efes. 1:10.
2 În visul lui Nebucadnețar, lăsarea butucului în pământ, care reprezintă partea umană a organizației originale, ar reprezenta scopul lui Iehova de a face provizii pentru răscumpărarea și eliberarea finală a celor obedienți ai omenirii și pentru ca aceștia să poată să crească într-o altă organizație și trăiescă pentru totdeauna. Limbajul din Daniel 4:26 demonstrează că butucul trebuie să aibă o relație strânsă cu regatul lui Cristos. Aceste texte scripturale dovedesc dincolo de orice îndoială că „pomul din mijlocul pământului”, pe care Nebucadnețar l-a văzut în visul său, descrie organizația lui Satan care trebuie să piară pentru totdeauna și că atunci Iehova va face să crească un nou copac, care este capitala lui și organizația dreaptă și al căreia Cristos Isus este Cap și stăpân; că speranța omului, care a făcut parte din copacul original, este în noul copac sau organizație sfântă. Prin urmare, Cristos Isus este copacul speranței, pentru că organizația îi aparține prin voința lui Iehova Dumnezeu și numai prin Cristos Isus și regat pot oamenii să aibă o speranță pentru viață, pentru că așa este voința Atotputernicului Dumnezeu.
3 De la expulzarea din Eden, soarta omului a fost
„cu fiarele în iarba pământului”, chiar așa cum este înfățișat în visul lui Nebucadnețar. Conducătorii sub Satan au fost bestiali, brutali, inumani, cruzi și opresivi, iar rasa umană a fost supusă unei astfel de stăpâniri crude. Acești conducători pământești, fiind parte a organizației lui Satan, sunt asemănați cu fiare feroce. (Dan. 7:3-17) Aceasta este în armonie cu decretul divin din Daniel 4:16: „Să se schimbe inima lui de cea a omului și să i se dea inimă de fiară și să treacă peste el șapte timpuri." Acești conducători animalici nu au avut nici o înțelegere sau apreciere față de căile lui Iehova. „Doamne, cât de mari sunt lucrările Tale! și gândurile Tale sunt foarte adânci. Un om grosolan nu știe, nici nebunul nu înțelege asta.” (Ps. 92: 5, 6) Ca parte a rădăcinilor vechiului butuc în pământ, acești conducători nu s-au îndreptat către apele dătătoare de viață ale adevărului și, prin urmare, nu au învățat nimic. Despre ei este scris: „Cu siguranță, sunt mai animalic decât orice om și nu am pricepere de om. N-am învățat înțelepciunea, nici nu am cunoașterea celor sfinte”. (Prov. 30:2, 3) Ca și conducători și o parte a organizației lui Satan, și ei vor pieri.
"ȘAPTE TIMPURI"
4 Cuvintele visului profetic, adică „șapte timpuri”, nu trebuie confundate cu perioada timpului care trece de la Eden la Armaghedon și există un motiv clar pentru aceasta. Sensul termenului „timp” este „un timp stabilit sau fix”; tehnic, „un an”, care, conform Bibliei, este de 360 de zile. Împlinirea în miniatură a fost asupra omului Nebucadnețar, iar împlinirea completă trebuie să fie la o scară mult mai mare. Aceste „șapte timpuri” trebuie să treacă peste butuc din cauza decretului lui Iehova Dumnezeu, nu ca vremuri de pedeapsă a omenirii, ci pentru a marca o perioadă de timp în care Satan, care a fost ilustrat de Nebucadnețar, șeful guvernului pământesc și care la acea vreme a exercitat puterea regală ca și conducător al lumii și ca reprezentant al lui Satan, a exercitat puterea ca dumnezeu al întregului pământ. Cele „șapte timpuri”, așadar, trebuie să fie simbolice și, prin urmare, egale cu timpurile neamurilor, adică 2.520 de ani. Toată această
51