Pagină:Stapanirile-cele-mai-inalte.djvu/7: Diferență între versiuni

E d ; , | £ * Dacă găsim pe unul, care este consacrat lui Dum- Nezeu şi întradevăr se nizuieşte să facă ceiace l-a în- credinţa Domnul; care servește şi pe maideparte cu credincioşie şi supunere pe Domnul; care nu dă mâna cu dușmanul, şi năzuinţele căruia sunţ binecuvântate de Domnul, roadele unuia ca, acesta se arată, ceiace ț dovedeşte, că se bucură, de aprobarea Domnului şi umb- "lă pe calea potrivită. (oan 15: 8)- Dacă pe cineva Dom- 0 dovadă, că purtarea lui este plăcută lui Dumnezeu. Deoarece este nedesâvârşit, va, greşi, dar toţi aceia care se: încred în Domnul, vor lăsa în seamă Domnului să-l niustre, să-l îndrumeze şi să-l îndrepte greşelile, (Evrei 12:6; Romani 8: 33), Tot această regulă se aplică şi asupra membrilor „Societăţii“, pentrucă aceasta este re- gula stabilită de Domnul. Dacă Societatea apucă o cale x greșită sau dovedeşte o purtare nepotrivită, atunci fie- - dinţeze Domnului, ca, să îndrepte purtarea ei şi s'0, în-,

• drumeză'la calea potrivită. Nimenea nu are drept să

se pună judecător, să se amestece în afaceri ce nu-l privesc şi să se poarte dușmănos faţă de lucrarea, Dom- nului. „Tu cine ești, care judeci pe servul altuia? Inain- „.„ hezeu poate să-l facă să steie.“ — Romani 14: 4 % Dacă capitolul 13 din Romani se referă la, biserică, i drepţ, să judece şi să hotărească asupra umblării sau - Căii dle urmat al bisericii? Putem fi siguri că nu. Bă. “trâpi punt 'stătuitorii adunărilor Și numai până la acel -- Diagonji gupt servitorii adunării și asemenea nu au mai | multe. drepțuri decât, ce le dă, Scriptura. Scriptura, nu îndreptățește pe bătrâni şi pe diaconi ca, să judece şi să 3 SfabileascĂ, calea care so urmeze adunarea. Dacă se „ ÎVERlf „CP YBohggegulă în adunare, atunci copiii lui: Dum- "PAI iSunt, in dipmaţi la un procedeu Oareșcare, pe care T)prpngul 2;1Â934;Pspțru dânşii. — Matei 18 : 15—18. ip Adunarea, !CA$pPrporaţiune este îndreptăţită, ca să Încă cercetare, în afaegrile membrilor ei și ca, să aducă seg ţinte :95Iprăa ora, însă nici o persoană nu este în- dreptăţită, Bi stpzestzajiiq cu autoritate afară de cei doi- Spriezece, Anoste i B&-63ri Domnul în mod special i-a E ÎNDtATDIRi tr, Dagă „REDILPIUL, „13 din Romani are ceva „ARĂ (Și 6iăipânirile, din Jung, cu atât mai multă, apli-

"eRBOsAre Asupra bispricii, > pențiazcă se. referă la aceia, 

A cazu fe „„ ASH) Îndrumgrile ape Textul NISE o Usilolongo) BI9TEO,, :roliuoastă a. oră pAQuiNILetă SĂ eesti ap Atităţilor celor mai n ÎN) Pe a fă B iS(suhutpritie dlecăl„pugai dela Dum- uțui din, verset în verset, | fi Înfpdiaţ se opaste, intrfipaaga, la cine să, PRI dipooruldui Dumnezeu, BRIALAGIjS; „lar când - 198P aYRfotP PonRri30848y af, sia inaii iFluk.pe va su- nul îl foloseşte în armonie cu cuvântul său, aceasta esta care :membru' al Poporului Domnului. trebuie să încre- că, - . ceastă concluzie,

Însgamnă oare aceasta, că bătrânii sau diaconii ar avea _ 

să i hotare ip „drept să acţioneze, care i-l arată Scriptura. * pune celui ce i-a Supus toate, ca să fie Dumnezeu totul în toate.“ (1 Corinteni 15 :28) Această, scriptură, într: adevăr ne dă răspunsul ]a_întrebaze. Aceasta arată, că stăpânirile înalte su Iehova şi Isus Christos, și că stăpânirea cea mai înaltă este Iehova Dumnezeu. Apow- tolul spre ilustrarea, legăturei dintre biserică şi Chris- tos, se foloseşte de icoana, relaţiei dintre bărbat şi fe- meie, şi arată, că biserica este supusă lui Christos. „Căci bărbatul este capul femeii, precum şi Christos este capul bisericii și acesta este mântuitorul corpului. „Deci precum biserica, se supune lui „Christos, aşa să se supună şi' femeile bărbaţilor lor în toate.“ (Eitescni 5: „28, 24) Mărturisirea, inspirată a, Jui Iacob sprijineşte a- „Bupuneţi-vă drept aceia lui Dumue- zeu. Opuneţi-vă diavolului și va fugi dela voi. Si apro- Piaţi-vă de Dumnezeu şi se va apropia de voi, Curăţiţi. vă mâinile Păcătoşilor şi vă puriiicaţi inimile voastre cei îndoielnici la suflet, (lacob 4:7, 8). Aceste scripturi dovedesc peste orice îndoială, că cei “Unși numai așa vor “primi aprobarea lui, Dumnezeu, dacă se consacră, pe- deplin. şi fără rezerve Lui. Apostolul nu să poate să fi „gândit, că autorităţile naţiunilor ar fi „Stăpânirile înal- te“. Nu se poate, că, să fie aceste mai înalte decât „tea Domnului său stă sau cade. Şi va, sta, pentrucă Dum. orânduiala poporului lui Dumnezeu, şi ca să. domneas- că asupra, lor, | |

• Apostolul spune: "Autorităţile care există sunt

gânduite dela Dumnezeu („traducerea engleză, Diaglott: “sunt clasate sub supremaţia, lui Dumnezeu.) se poate” ca aceasta să se refere la stăpânirile existente pe pă- Mânt, şi nu la “biserică? Următoarele cuvinte ale| apos- lui 7% răspurid. la înțtebare: „lar acuma pus Dum-- „hezeu membrele pe fiecare dintr'însele în corp dupiăcum a voit... Si Dumnezeu a pus în biserică întâi pe POS toli, al doilea pre proieţi, al treilea, pe învăţători, Hupă:. „aceia puteri, apoi darurile de vindecări, serviciile, di- regătoriile, feliurile limbilor. (I_ Corinteni 12:18 28) „Aceia care ţin ȘI Pe maideparte că apostolul s'a referit la stăpânirile lume) „Când a vorbit Că nstăpânirile. are sunt, sunt orânduite de Dumnezeu, eitează spre dove.- direa părerii lor următoarele cuvinte a apostolului Peţ.- | ru: „Din dragoste pentru Domnul fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti (după orginalul grecese: oricărei ” creaturi omeneşti), atât împăratului ca, înalt stăpânitor, i iVERrițĂ Ale BATRotăiatil,oupbnâgdhite de Dumne, | când omul pe A cât şi dregătorilor, ca unii care sunt trimişi de el să pedepsească pe tăcătorii de rele şi să laude pe oamenii de bine.“ (1 Petru 2 : 13, 14) „Examinarea amănunţiți, _etru 2 : 18,14) . e Raț sli, tg hu Pbupnezeu Să examinăm „al acestui „bezt. ne arată, că aceasta nu se referă la stăpânirile și autorităţile înalte. al naţiunilor, „Stăpâniri omeneşti“ amintită în tex- 33 Expresiunea, tul citaţ, de. origină înseamnă, creaţie omenească, Cum se poate spune, că vre.g rânduială sau vre-un aşezământ ce este în biserică ar fi: creație omenească? Atunci . Christos a denumit pe apostoli și i-a „trimis ca pe conducătorii şi cârmuitorii bisericii, nu au fost ei oare în înţelesul textului. nostru făpturi omeneşti? Omul Isus” Christos a făcut, aceasta, şi pe cei ce i-a Ti ceia