Pagină:Stapanirile-cele-mai-inalte.djvu/10: Diferență între versiuni

$ 43. Care este privilegiul şi datorinţaă hotărâtă, a fiecărui membru al Societăţii dacă vede, că din cine se com- pune şi că ce relaţie are cu Domnul şi cu lucrul său depe pământ? Care este purtarea potrivită, „dacă cineva nu.” N se uneşte cu calea urmată de Societate? Cui trebuie să, se pupună fiecare membru a Sionului? wW. T. 1. Lunie 1929. Stăpânirile înalte „Pentru aceia cel ce se opune stăpânirilor, se opune ordinului lui Dumnezeu, şi cei ce se opun îşi vor trage . condamnare. — Romani 13 :2. Partea a 2-a. - Ț este stăpânirea cea, mai înaltă iar. Isus Chris- maree , “tos împreună eu lehova formează, stă şi ordinaţiunile bisericii i dela lehova si dela I5u8 Christos. Fiecare embru al bisericii, care se pucură de aprobarear lui Iehova şi lui Isus. Christos, trebuie să. se supună cu plăcere acestei grândueli dumnezeesti. Nu so face nici 0 excepiie i. de ăs sub această regulă; şi aceia, această regulă totdeauna trebuie să fie în mintea unşilor. lui Dumnezeu şi să-și deie seamă, ca să ge,tOR- formeze ri. Este natural, că.nici 0 nepotrivire nu sxis- tă între stăpânirea cea mai înaltă, şi cele înalte, deoarece Christos este în deplină armonie cu. Dumnezeu întotde- “ auna, După traducerea engleză Diaglott, textul s6 tra- duce astfel: „Fiecine să se supună autorităţilor - puse asupra lui!“ Apostolii încă se pot număra între stă- pânirile înalte, deoarece afară de Ihova şi Isus Chris- tos, în biserică ei ocupă locurile cele mai presuse. Ace- astă, Scriptură, cre tinii de mult timp au aplicat-o_asup- ra guvernamentelor nuţiunilor, Se veds clar, că aposto- lal Pavel nu la dânşii s'a referit, „când: scris aceste: cu:

vinte. | a 

„2 Cuvântul „condamnare“ cuprins în versul al doilea, "este tradus din cuvântul grecese „krima“ și înssamnă „sentinţă judecătorească, condananare, "4raducerile. româneşti. - clar, că ordinul, “sau așezământul lui: Dumnezeu amintit . învtext, Du se reteră,, la, așezemintele naţiunilor. Pentrucă dpşi „Dumnezeu nu a, împiedecat naţiunile ca să aducă legi, şi să le aplice, este cert, că răspunderea pentru aceste- legi, nu este a lui Iehova. Dumnezeu numai într atât le-a dat voie, făcut. Dar textul nostru spune; că stăpânirea este rân- duită de Dumnezeu, şi putem trage concluzia, că Dumn- nezâu îşi asumă răspundere. pentru aceste stăpâniri, de care vorbeşte apostolul. 3 Nu se poate spune, că Dumnezeu a judecat lumea încă în timpul lui Pavel, pentrucă.. însuși apostolul Pa- vel spune; că. Dumnezeu arânduit: o ziuă (în viitor) când va. judeca, în dreptate: lumea (atunci când va îi: întronată stăpânirea de dreptate) prin Isus' -Christos. (Fapte 17: 31; “Apocalips 20 : 4) ' Judecata, la, câre_58- ricii, ce $8 va face prin ăceia stăpânire pe care Dumn- nezeu a rănduit-o. pentru judecarea bisericii. “Spre. în- tărirea, acestei argumentări, să observăm: următorul text: „Căci timpul a sosit, ca. să se înceapă judecata, dela casa- 14 lui Dumnezeu; nirile înalte, Dumnezeu?" (| Petru 4:10) Să examinăm pe maidepar- trebuie să 0 _facă autoriţătile naţiunilor dupăcum arată şi Fiecare ereştin poate - să vedă că nu i-a împiedecat în ceiace au -: iar dacă, începe mai întâi dela noi, care va îi sfârşitul celor ce nu ascultă de evanghelia dui te cuvintele lui Pavel adresate către Galateni: „Eu aia încredere în yoi întru Domnul, că alt nimic nu veţi cu- geta, (despre circumcisiune) iar cel ce vă, turbură, Yă purta, pedeapsa să, oricare ar fi a Dacă ă ământ, şi tot ei ar trebui so şi execute, atunci aceia, udecată, ar trebui să o facă unii ca judecători: ceiace se contra- zice cu cuvântul lui Dumnezeu. Nici un Om NU este indrept, în biserică, sau afară de biserică, ca să judece pe cineva. „Aşadar omule oricine ai îi tu, care judeci pe altul, nu te poţi desvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul te osândeş i singur, fiindcă tu care imdeci. pe- altul, faci acelaşi lucruri. . » Si oare crezi tu omule cate judeci pe câi ce sâvârşese astfel de îapte, şi pe cari le faci şi tu, că vei scăpa de judecata, lui „„Rumnezeu?* (Romani 2 : 1, 3) Pentru__aceia, trebuie . să vorba în Români 13 :2, este aceia sudecată, pe _care Domnul a rânduit în organizitia, sa prin capul acestei! organizaţii, său prin aceia, pe care i-a înputernicit la aceasta. patul s Miezul cuvintelor lui Pavel (Romani 13 : 2). esa următorul: “Poţi aceia, din biserică care se opun Cor: duielii stabilite pentru conducerea. bisericii lui -Dutnonit”i zeu, aceia se opun lui Dumnezeu, pentruce vor pruni pedeapsă dela Dumnezeu prin Isus Christos. Căsidutotiii tăţile, pământeşti pedepsesc pe cei nelegiuiţă; ădegorii! atârnă de influinţa, acuzatului ce are asupră fuiăcătbru: lui. In judecăţile lui Dumnezeu nu există ptritimiteli Ei6 oricine individul, care se opune stăpâniveiiisti' pede” seşte fără excepţie. Numai acest fapt în Istnărhnee arătăl,! că, dreptul de judecată este numaisale igaidizățieir: lui! jragem concluzia, că ' „condamnarea. despre carc_este. _Beumnezeu,. şi anume al acelor stă pâbietenăid otgăniizaţiali lui Dumnezeu care sunt» chemate. cară jssbtur juddeautai" e „Pentrucă cei mari nu suntu tim perii aptă” bună, ci pentru rău. Voieşti dă săi storte iezii de Stă” pânire? Fă binele şi vei aveailaudăz dota aânsao virs: 8): Cine sunt stăpânitorii amintiţi aici?isBbtărtnestărdufiitiii: | torul sau prințul” lumei acesteia. Dacă cuvântul ştăpă- nire din Romani 13: 3 nuite 19 eji pre SA RR AIR . _.. . i E > $â : ) 2 4; 2 „ici atunci replici PILA trebe ş 3% Po . E i sa. Oară Satan, sau oricare parte a OTgApIRAlA0I: