Pagină:Stapanirile-cele-mai-inalte.djvu/13: Diferență între versiuni

Ra . Ep lămurit, că serviciul acestor slujitori este acela, de a, susţinea, regula, și autoritatea în biserică. Apostolul -îndeosebi arată, că pentru buna, re- gulă, pentru pace şi pentru conștiință, să ne supunem legilor țărilor, dacă acestă legi nu se contrazic cu cele ale lui Dumnezeu. Ă :

• • „Daţi. deci tuturora (fie în biserică, fie în afară,

de biserică) ceiace se cuvine, celui cu darea, darea, ce- lui cu vama, vama, (vers 7) „Dările« şi vămile repre- zintă acele obligaţiuni financiare ce trebuie plătite de supușii unei ţări pentru âcoperirea, cheltuelilor de gu- nea au plătit, astfel de dări. La întrebarea, că este-lueru.. potrivit, ca să se plătească dări. către guvernul roman, Isus a răspuns: „Daţi cesarului cele ce sunt ale cesaru. lui, și lui Dumnezeu cele .ce sunt ale luj Dumnezeu. —- Matei 22 : 18—81, | | o 22 Dar ce cugetă aBostolul -prin aceia, când tot în acest verset spune: „Celui cu frica frică:? Înseamnă oare aceasta aceia, că creştinul trebuie să poarte frică : Şi să se proştearnă înaintea, servitorilor numiţi ai bise-. ricii? Preoţii şi. bătrânii adunărilor s'au folosit de acest text, prin care şi-au văzut un drept dea pretinde din partea comunităţii temere şi onoare. Aplicarea acestui. -* »Supuneţi-vă unul altuia în frica, lui Dumnezeu. (Efeseni 5:21). „Respectaţi pe.toţi, iubiţi. trăţi, teme vă; de Dumnezeu, . onoraţi pe. împăratul. Servilor sugi nețivă' Stăpâxilor voştri cu. toată “frica, nu “numai cej buni și blânzi, dar şi celor aspri.“ ([ Petru 2:17,$ „Ci de veţi suferi pentru dreptate fericiţi veţi Îi, şi să nu:vă temeț. de dânşii nici să nu, vă tulburaţi, ci să-stin- "ţii pe Domnul Dumnezeul vostru în iuimele voastre şi pe Domnul oștirilor, De el „=. SăVărtemeţi și să vă înfricoșaţi!“ — Isaia 8 : 13, v 3* Creştinul nu trebuie să se teamă de om. „Frica de om cursă întinde, dar cel ce se încrede în Domnul, acel va ti scăpat.“ (Proverbe 29:25) Aceia ce se în- 4” “cred neclintiţi : în Domnul, nu se tem de ceiacei le-ar . | - “putea, strica” oamenii, Prin credinţă -Moise: când s'a năs- | cutia, fost ascuns de părinţii săi trei luni, fiindcă Pau vă- Poza prime irumos, şi nu S'au temut de ordinul regelui | (păgân). Prin credinţă, 4" Urgia regelui, căci a rămas statornic caşicum ar- vedea ' pe cel nevăzut.“ — Evrei 41 :23, 27. r *5 Este pedeplin scriptural şi de cotese. stăpânirea, şi pe cari Domnul îi va, pedepsi. Des- pre acestia stă 'seris: „Indrăzneţi, 'aroganţi fiind, nu se cutremură a vorbi rău de autorităţi.“ (I Petru 2 : 10) | is | y „ Yernare al statului respectiv. Isus şi ucenicii săi aseme. . interesele. Impărăţiei,

nul Dumnezeul. lui Izrael:

nu. pofteşti a lăsat Egiptul -netemându-se. de, 22 Ce-ar putea să îndemne pe cinova, - său ca pe sine însuşi, - de el, şi nu-i va, cauza; 9 Asemenea și acestia văzând îşi spureă corpul, despre- țuiesc domnia şi defaimă, demnităţile.“ — Iuda 8.

• Apostolul spune maideparte: „Celui cu onoarea,

onoare“. Ce a înțeles el oare despre aceste cuvinte? Scriptura ne lămureşte cui este creştinul dator cu onoa- rea. „Ca toţi să onoreze pe Fiul, precum onorează, pe Părintele. Cel ce nu onorează pe Fiul, acela nu onorea- ză pe Părintele care Va trimis.“ (loan 5:22,23) „Res- pectaţi pre toţi, iubiţi frăţi, temeţi-vă de Dumnezeu, şi onoraţi pe Rege (Christos) Dacă un bătrân al adu- nării se osteneşte pe baza cuvântului adevărului pentru atunci este demn pentru îndoită onoare şi apreciere. Dacă, însă este contrar cu. merul Domnului, şi se împotriveşte la învăţăturile care arată lucrarea Domnului, acela nu este demn de nici un fel de onoare. (1 Timoteiu 5 :17) „Deaceia iată ce zice Doin- Spusesăm că și casa ta şi casa tatălui rău au să umble întotdeauna înaintea, Meu, Si. acum zice „Domnul, departe de mine lucrul acesta! Căci voi cinsti pe cine mă, cinstește, dar ceice mă des- preţiuiesc, vor. fi despreţuiţi.i — Samuil 2 : 80. --*7 „Nimănui cu nimie nu fiţi datori, decât numai cu iubirea, căci cel co iubește pe altul acela a împlinit legea, (vers 8) Aici esţe depusă regula, că creștinii sunț datori ca să se iubească unii pe alţii, adeca, să “păzească cu iubire; interesele, unii altora. 'Trebuie să se nizuiască cu zel. pentru a tace bine unu] altuia. In acesata, găsim otivul adevărat Pentruce trebuie să se supună creștinii ilor potrivite și bune. ! | aceia: să nu comiţi adulter, să nu ucizi, + să.nu mărturisești. mărţurie mincinoasă,; să (a altuia) şi oricare alt “ordin se cuprinde în ăcest cuvânt, adeca: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi, (vers 9) Când apostolul zice: „că aceia. atunci ne punem întrebarea: Pentuce? Răspunsul: Din iubire. să nu căiniţi adulter, să, nu mori, să nu furi, să, nu mărturiseşti mărturie mincino să, și să nu poftești ce este a altuia. Lucrurile înșirate aici, pe cari creş- tinul nu e permis să le făptuiască, sunt; păvate sâvârşite. împotriva, legei lui Dumnezeu. Este drept că legile ce- ior mai multe națiuni arată aceste lucruri ca role. Dacă însă creştinul numai de aceia se ferește de făptuirea acestor fărădelegi, pentrucă legile ţării le pedepseşte! cu legea, atunci pornirea creştinului nu este potrivită, să comită adul- ter, omop, furt, sau mărturie mincinoasă?. La tot cazul numai egoismul, cars este contrarul iubirei. Dacă cine- va iubeşte pe Dumnezeu şi pe semenii săi, acela, nu va, “Sâvârși aceste păcate. Dacă iubește pe fratele său, a-

• “unei nuci ya pricinui acestuia nedreptate. Numai pofte

„egoiste. sau blăstămate pot conduce pe unii la, sâvârşirea, Dacă cineva, aşa iubește pe seamănul atunci va dovedi neegoism faţă cu voinţa ceva rău. Din această 17 acestor lucruri,