Pagină:Woman-1949.djvu/3: Diferență între versiuni

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
 
(Nu s-au afișat 18 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Corp-mesaj (pentru a fi introdus):Corp-mesaj (pentru a fi introdus):
Linia 1: Linia 1:
−
{{raw:data:wth-ro-01|ANUNȚÂND REGATUL LUI IEHOVA|Vol. LXX|1 Mai, 1949|Nr.9|FEMEIE|"O femeie grațiosă câștigă respect" -Prov. 11: 16, An Amer. Trans.}}
+
{{raw:data:wth-ro-01|ANUNȚÂND REGATUL LUI IEHOVA|Vol. LXX|1 Mai, 1949|Nr.9|FEMEIE|"O femeie grațiosă câștigă respect" - Prov. 11: 16, An Amer. Trans.}}
  
 
{{raw:data:c|
 
{{raw:data:c|
−
{{raw:data:p|1|IEHOVA Dumnezeu a făcut să cadă un somn adânc asupra omului și el a adormit; și a luat una din coaste lui și a închis carnea în locul acesteia: iar coasta, pe care Iehova Dumnezeu o luase de la bărbat, a făcut-o femeie și a adus-o bărbatului. "Așa se citește simpla relatare a creației omenirii, în Geneza 2:21, 22, versiunea americană standard. Iehova a făcut femeie și a dat-o bărbatului. Ea a ieșit din bărbat și îi aparținea. Când a fost prezentată bărbatului, el a spus: „Acesta este acum os din oasele mele și carne din carnea mea: ea va fi numită Femeie [ebraică: Ishshah], pentru că a fost scoasă din om [ebraică: Ish]. "Prin urmare, bărbatul a acceptat-o ca soție și a luat-o sub îngrijirea sa, recunoscând-o ca pe propria sa carne și acordându-i astfel aceeași atenție ca propriei sale cărni. - Gen. 2: 23, 24.}}
+
{{raw:data:p|1|„Iehova Dumnezeu a făcut să cadă peste bărbat un somn adânc și el a adormit; iar cu coasta pe care Iehova Dumnezeu a luat-o de la bărbat, a făcut El o femeie și a adus-o la bărbat”. Așa se citește relatarea simplă despre crearea femeii, în Geneza 2: 21, 22, versiunea americană standard. Iehova a făcut femeia și a dat-o bărbatului. Ea era creată din bărbat și îi aparținea lui. Când i-a fost prezentată bărbatului, el a spus: „Aceasta este acum os din oasele mele și carne din carnea mea: ea se va numi Femeie [ebraică: Ishshah], pentru că a fost luată din om [ebraică: Ish]”. Bărbatul a acceptat-o deci ca soție și a luat-o sub grija lui, recunoscând-o ca fiind propria lui carne și astfel dându-i aceeași atenție ca și propriei sale cărni. -- Gen. 2: 23, 24}}
  
−
{{raw:data:p|2|The Creator knew the purpose for which he made woman, and this divine purpose determined the woman's relationship to the man. That man's appreciation of her might be full and proper, God let him know that man was alone of his kind and that he needed a counterpart, a helper. As the account says: "And Yahweh God said, It is not good that the man should remain alone, --I will make for him a helper as his counterpart. Now Yahweh God had formed from the ground every living thing of the field and every bird of the heavens, which he brought in unto the man, that he might see what he should call it, -- and whatsoever the man should call it -- any living soul, that should be the name thereof. So the man gave names to all the tame-beasts and to the birds of the heavens, and to all the wild-beasts of the field, --but for man had there not been found a helper as his counterpart." So the Creator made woman to fill a certain relationship to man. (Gen. 2: 18 - 22, Rotherham) To this end he built her a certain way. Her body structure in itself indicated how she was to serve as his counterpart, in a helpful way. Consequently God did not leave her alone, but he made the day of her creation her weeding day. She had been taken from man's side, and by man's side she belonged as his helper. Being built up from a rib under}}
+
{{raw:data:p|2|Creatorul cunoștea scopul pentru care a făcut femeia, iar acest scop divin a determinat relația femeii cu bărbatul. Pentru ca aprecierea bărbatului pentru ea să fie deplină și adecvată, Dumnezeu l-a făcut să știe că bărbatul a fost singur singur de felul lui și că avea nevoie de o pereche, un ajutor. După cum spune înregistrarea: „Și Iehova Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să rămână singur; îi voi face un ajutor ca pereche. Acum Iehova Dumnezeu făcuse din pământ orice vietate de pe câmp și orice pasăre a cerului, pe care le-a adus omului, ca să vadă cum le va numi -- și cum le numea omul -- orice suflet viu, acela rămânea numele lui. Așa că omul a dat nume tuturor celor fiarelor îmblânzite și păsărilor cerului și tuturor fiarelor sălbatice ale câmpului, dar pentru om nu s-a găsit nici un ajutor ca pereche a sa.” Deci Creatorul a făcut-o pe femeie ca să umple o anumită relație cu bărbatul. (Gen. 2: 18-22, Rotheham) În acest scop, el a construit-o într-un anumit fel. Însăși structura corpului ei, indica cum trebuia să-i slujească în calitate de pereche a sa, într-un mod util. În consecință, Dumnezeu nu a lăsat-o singură, ci a făcut din ziua creației ei ziua nunții ei. Ea fusese luată ca parte din bărbat și prin partea de bărbat ea îi aparținea ca ajutorul său. Fiind construită dintr-o coastă de sub}}
−
{{raw:data:m|5|0|{{raw:data:cc|55|{{raw:data:s-01|2}}}}}}{{raw:data:q|1-2|How was woman's relationship to man originally determined?}}|
+
{{raw:data:m|5|0|{{raw:data:cc|55|{{raw:data:s-01|2}}}}}}{{raw:data:q|1-2|Cum a fost inițial determinată relația femeii cu bărbatul?
 +
}}|
  
−
{{raw:data:p|c|his arm, she was a close helper for the stronger man to love, guide and care for as part of him.}}
+
{{raw:data:p|c|brațul lui, ea a fost un ajutor apropiat pentru bărbatul mai puternic pe care să-l iubească, să-l ghideze și să aibă grijă de el ca parte a lui.}}
  
−
{{raw:data:p|3|God gave precedence to man by the time-order of his creation. The Jewish-Christian writer Paul gives due weight to this fact, saying: "For Adam was formed first, and then Eve." (1 Tim. 2: 13, An Amer. Trans.) The man already had responsibility toward the lower animals, but when God gave him a wife, an additional responsibility came upon the man, this time toward a creature like him, a woman. He could not shift the burden of this responsibility which the Creator had put upon him as the man of the married couple. No, he must answer to God as to how he took care of this responsibility. He must honor the position in which God placed him. Correspondingly, the woman was brought under and obligation when she was given to man. She could be a real assistant to him. As to how she met her obligation for which she had been created, she, too, must answer to God. "For," says Paul, "man was not made from woman, but woman from man, and man was not created for woman, but woman was for man." --1 Cor. 11: 8, 9, An Amer. Trans.}}
+
{{raw:data:p|3|Dumnezeu a dat întâietate bărbatului prin ordinea cronologică a creării sale. Scriitorul evreu-creștin Pavel acordă importanța cuvenită acestui fapt, spunând: „Căci Adam a fost făcut mai întâi, și apoi Eva:” (1 Tim. 2:13, An Amer. Trans.) Bărbatul avea deja responsabilitate față de animalele inferioare, dar când Dumnezeu i-a dat o soție, o responsabilitate adițională a venit asupra bărbatului, de data aceasta față de o creatură asemănătoare lui, o femeie. El nu a putut schimba povara acestei responsabilități pe care Creatorul i-a dat-o ca bărbat în cadrul cuplului căsătorit. Nu, el trebuie să îi dea socoteală lui Dumnezeu pentru modul în care și-a îndeplinit această responsabilitate. El trebuie să onoreze poziția în care l-a plasat Dumnezeu. În mod corespunzător, femeia a avut o obligație atunci când a fost dată bărbatului. Ar putea fi un adevărat sprijin pentru el. În ceea ce privește modul în care ea și-a îndeplinit obligația pentru care fusese creată, și ea de asemenea trebuie să răspundă lui Dumnezeu. „Căci”, spune Pavel, „bărbatul nu a fost făcut din femeie, ci femeia din bărbat, iar bărbatul nu a fost făcut pentru femeie, ci femeia a fost făcută pentru bărbat”. -- 1 Cor. 11: 8, 9, An Amer. Trans.}}
  
−
{{raw:data:p|4|To have the divine approval, each of the couple must harmonize with the divine arrangement and do so gladly and with gratitude. Then there would be no friction between them, but joyous companionship. God did not create them for tension to exists between the as opposites. He made them to fit into each other's lives, for their mutual benefit and to the glory and pleasure of their Maker. That called for love between them. God made them to love each other and thus to serve each other, each one respecting the other's position. Together, they must love God, keeping his commands and fulfilling the divine mandate he gave them: "Be fruitful, multiply, fill the earth, and subdue it; have dominion over the fish of the sea, the birds of the air, the domestic animals, and all the living things that crawl on the earth!" --Gen. 1: 28, An Amer. Trans. }}
+
{{raw:data:p|4|Pentru a avea aprobarea divină, fiecare din cuplu trebuie să se armonizeze cu aranjamentul divin și să facă acest lucru cu bucurie și recunoștință. Atunci nu ar exista nicio neînțelegere între ei, ci o companie fericită. Dumnezeu nu le-a creat pentru ca tensiunea să existe între ei ca adversari. El i-a făcut să se potrivească unul în viața celuilalt, pentru beneficiul lor reciproc și spre gloria și plăcerea Creatorului lor. Aceasta chema la dragoste între ei. Dumnezeu i-a făcut să se iubească unul pe altul și astfel să slujească unul altuia, respectând fiecare poziția celuilalt. Împreună, trebuie să-L iubească pe Dumnezeu, ținând poruncile Lui și împlinind mandatul divin pe care El le-a dat: „Fiți roditori, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l; stăpâniți asupra peștilor mării, asupra păsărilor cerului, asupra animalelor domestice și asupra tuturor viețuitoarelor care se târăsc pe pământ!” -- Gen. 1: 28, An A.mer. Trans.}}
  
−
{{raw:data:p|5|What would have resulted had that first human pair kept loving their Creator and loving each other? The divine mandate would by now be nearly fulfilled}}
+
{{raw:data:p|5|Ce ar fi rezultat dacă prima pereche de oameni ar fi continuat să-și iubească Creatorul și să se iubească unul pe celălalt? Mandatul divin ar fi fost acum aproape împlinit,}}
−
{{raw:data:m|5|0|{{raw:data:cc|55|{{raw:data:s-01|2}}}}}}{{raw:data:q|3-4|What responsibility must man fulfill? What obligation woman?}}{{raw:data:q|5|What might have been mankind's and earth's condition today?}}
+
{{raw:data:m|5|0|{{raw:data:cc|55|{{raw:data:s-01|2}}}}}}{{raw:data:q|3-4|Ce responsabilitate trebuie să îndeplinească bărbatul? Ce obligație femeia?}}{{raw:data:q|5|Care ar fi putut fi starea omenirii și a pământului astăzi?}}
 
}}
 
}}
 +
 +
{{raw:data:m|0|0|0|10|{{raw:data:ta|c|{{raw:data:s|131}}}}}}

Versiunea curentă din 17 mai 2022 15:47

Această pagină nu a fost verificată



TURNUL DE VEGHE

ANUNȚÂND REGATUL LUI IEHOVA

Vol. LXX
1 Mai, 1949
Nr.9

FEMEIE

"O femeie grațiosă câștigă respect" - Prov. 11: 16, An Amer. Trans.


1 „Iehova Dumnezeu a făcut să cadă peste bărbat un somn adânc și el a adormit; iar cu coasta pe care Iehova Dumnezeu a luat-o de la bărbat, a făcut El o femeie și a adus-o la bărbat”. Așa se citește relatarea simplă despre crearea femeii, în Geneza 2: 21, 22, versiunea americană standard. Iehova a făcut femeia și a dat-o bărbatului. Ea era creată din bărbat și îi aparținea lui. Când i-a fost prezentată bărbatului, el a spus: „Aceasta este acum os din oasele mele și carne din carnea mea: ea se va numi Femeie [ebraică: Ishshah], pentru că a fost luată din om [ebraică: Ish]”. Bărbatul a acceptat-o deci ca soție și a luat-o sub grija lui, recunoscând-o ca fiind propria lui carne și astfel dându-i aceeași atenție ca și propriei sale cărni. -- Gen. 2: 23, 24
2 Creatorul cunoștea scopul pentru care a făcut femeia, iar acest scop divin a determinat relația femeii cu bărbatul. Pentru ca aprecierea bărbatului pentru ea să fie deplină și adecvată, Dumnezeu l-a făcut să știe că bărbatul a fost singur singur de felul lui și că avea nevoie de o pereche, un ajutor. După cum spune înregistrarea: „Și Iehova Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să rămână singur; îi voi face un ajutor ca pereche. Acum Iehova Dumnezeu făcuse din pământ orice vietate de pe câmp și orice pasăre a cerului, pe care le-a adus omului, ca să vadă cum le va numi -- și cum le numea omul -- orice suflet viu, acela rămânea numele lui. Așa că omul a dat nume tuturor celor fiarelor îmblânzite și păsărilor cerului și tuturor fiarelor sălbatice ale câmpului, dar pentru om nu s-a găsit nici un ajutor ca pereche a sa.” Deci Creatorul a făcut-o pe femeie ca să umple o anumită relație cu bărbatul. (Gen. 2: 18-22, Rotheham) În acest scop, el a construit-o într-un anumit fel. Însăși structura corpului ei, indica cum trebuia să-i slujească în calitate de pereche a sa, într-un mod util. În consecință, Dumnezeu nu a lăsat-o singură, ci a făcut din ziua creației ei ziua nunții ei. Ea fusese luată ca parte din bărbat și prin partea de bărbat ea îi aparținea ca ajutorul său. Fiind construită dintr-o coastă de sub
brațul lui, ea a fost un ajutor apropiat pentru bărbatul mai puternic pe care să-l iubească, să-l ghideze și să aibă grijă de el ca parte a lui.
3 Dumnezeu a dat întâietate bărbatului prin ordinea cronologică a creării sale. Scriitorul evreu-creștin Pavel acordă importanța cuvenită acestui fapt, spunând: „Căci Adam a fost făcut mai întâi, și apoi Eva:” (1 Tim. 2:13, An Amer. Trans.) Bărbatul avea deja responsabilitate față de animalele inferioare, dar când Dumnezeu i-a dat o soție, o responsabilitate adițională a venit asupra bărbatului, de data aceasta față de o creatură asemănătoare lui, o femeie. El nu a putut schimba povara acestei responsabilități pe care Creatorul i-a dat-o ca bărbat în cadrul cuplului căsătorit. Nu, el trebuie să îi dea socoteală lui Dumnezeu pentru modul în care și-a îndeplinit această responsabilitate. El trebuie să onoreze poziția în care l-a plasat Dumnezeu. În mod corespunzător, femeia a avut o obligație atunci când a fost dată bărbatului. Ar putea fi un adevărat sprijin pentru el. În ceea ce privește modul în care ea și-a îndeplinit obligația pentru care fusese creată, și ea de asemenea trebuie să răspundă lui Dumnezeu. „Căci”, spune Pavel, „bărbatul nu a fost făcut din femeie, ci femeia din bărbat, iar bărbatul nu a fost făcut pentru femeie, ci femeia a fost făcută pentru bărbat”. -- 1 Cor. 11: 8, 9, An Amer. Trans.
4 Pentru a avea aprobarea divină, fiecare din cuplu trebuie să se armonizeze cu aranjamentul divin și să facă acest lucru cu bucurie și recunoștință. Atunci nu ar exista nicio neînțelegere între ei, ci o companie fericită. Dumnezeu nu le-a creat pentru ca tensiunea să existe între ei ca adversari. El i-a făcut să se potrivească unul în viața celuilalt, pentru beneficiul lor reciproc și spre gloria și plăcerea Creatorului lor. Aceasta chema la dragoste între ei. Dumnezeu i-a făcut să se iubească unul pe altul și astfel să slujească unul altuia, respectând fiecare poziția celuilalt. Împreună, trebuie să-L iubească pe Dumnezeu, ținând poruncile Lui și împlinind mandatul divin pe care El le-a dat: „Fiți roditori, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l; stăpâniți asupra peștilor mării, asupra păsărilor cerului, asupra animalelor domestice și asupra tuturor viețuitoarelor care se târăsc pe pământ!” -- Gen. 1: 28, An A.mer. Trans.
5 Ce ar fi rezultat dacă prima pereche de oameni ar fi continuat să-și iubească Creatorul și să se iubească unul pe celălalt? Mandatul divin ar fi fost acum aproape împlinit,


131
Adus de la „https://ro.jwunited.org/index.php?title=Pagină:Woman-1949.djvu/3&oldid=3980”