Pagină:Woman-1949.djvu/5: Diferență între versiuni
Jump to navigation
Jump to search
Asz (Discuție | contribuții) |
Asz (Discuție | contribuții) |
||
Corp-mesaj (pentru a fi introdus): | Corp-mesaj (pentru a fi introdus): | ||
Linia 2: | Linia 2: | ||
{{raw:data:c| | {{raw:data:c| | ||
− | {{raw:data:p|c|femeii lui Dumnezeu, ar putea să se atașeze și să se nască ca un om și | + | {{raw:data:p|c|femeii lui Dumnezeu, ar putea să se atașeze și să se nască ca un om și să devină Mântuitorul Isus Cristos. Ce soție a fost Eva pentru Adam în afara grădinii Edenului, nu avem detalii ca să arătăm. În Eden ea s-a îndepărtat de a-i fi un adevărat ajutor . Ea și-a folosit influența pentru căderea lui, prin faptul că nu i-a recunoscut poziția prioritară, ci și-a hotărât cursul fără să-l consulte mai întâi pe el ca fiind cel căruia i-a fost dată legea lui Dumnezeu, iar apoi influiențându-și soțul să se alăture ei în neascultare. Așa cum spune proverbul: „O soție bună este o onoare pentru soțul ei: o soție nerușinată îi i-a toată puterea”. (Prov. 12: 4, Moffatt) Prin cursul ei Eva nu și-a păstrat onoarea și nu și-a câștigat respectul pentru sine. Regula de acțiune pe care a urmat-o atât față de Dumnezeu, cât și față de bărbat, a făcut-o ca un cancer în oasele omului. Este împotriva aceleiași reguli de acțiune de care fiicele ei trebuie să se păzească dacă nu vor să eșueze să câștige viața veșnică pe care Dumnezeu a deschis-o pentru omenire prin Sămânța femeii sale.}} |
}} | }} |
Versiunea de la data 28 decembrie 2020 08:40
Această pagină nu a fost verificată
1 Mai, 1949
Turnul de Veghe
133
femeii lui Dumnezeu, ar putea să se atașeze și să se nască ca un om și să devină Mântuitorul Isus Cristos. Ce soție a fost Eva pentru Adam în afara grădinii Edenului, nu avem detalii ca să arătăm. În Eden ea s-a îndepărtat de a-i fi un adevărat ajutor . Ea și-a folosit influența pentru căderea lui, prin faptul că nu i-a recunoscut poziția prioritară, ci și-a hotărât cursul fără să-l consulte mai întâi pe el ca fiind cel căruia i-a fost dată legea lui Dumnezeu, iar apoi influiențându-și soțul să se alăture ei în neascultare. Așa cum spune proverbul: „O soție bună este o onoare pentru soțul ei: o soție nerușinată îi i-a toată puterea”. (Prov. 12: 4, Moffatt) Prin cursul ei Eva nu și-a păstrat onoarea și nu și-a câștigat respectul pentru sine. Regula de acțiune pe care a urmat-o atât față de Dumnezeu, cât și față de bărbat, a făcut-o ca un cancer în oasele omului. Este împotriva aceleiași reguli de acțiune de care fiicele ei trebuie să se păzească dacă nu vor să eșueze să câștige viața veșnică pe care Dumnezeu a deschis-o pentru omenire prin Sămânța femeii sale.
{{{2}}}