Pagină:Drama-of-vindication-part-VI-1939.djvu/3: Diferență între versiuni
Jump to navigation
Jump to search
Asz (Discuție | contribuții) |
Asz (Discuție | contribuții) |
||
| Corp-mesaj (pentru a fi introdus): | Corp-mesaj (pentru a fi introdus): | ||
| Linia 6: | Linia 6: | ||
{{raw:data:c | {{raw:data:c | ||
|{{raw:data:p|1|Numele lui IEHOVA simbolizează tot ceea ce este drept. Numele său nu ar putea fi justificat dacă el ar aproba ceva ce este nedrept. Ochii lui Iehova sunt puri și el nu poate privi nelegiuirea. (Habacuc 1:13). Neascultarea voită a poruncilor sale este o nedreptate sau o nelegiuire. Creatura care primește aprobarea lui Dumnezeu trebuie să fie ascultătoare. Această regulă imuabilă se aplică tuturor creaturilor sale. Când Dumnezeu a făcut un legământ cu Israel, el a subliniat necesitatea unei ascultări depline și complete. Israel, în legământul credincioșiei, i-a ilustrat pe israeliții spirituali în legământul pentru regat. Cei aleși ai lui Dumnezeu ca să se asocieze în ceruri cu Fiul său preaiubit sunt un popor aparte, iar aprobarea lor trebuie să fie precedată de ascultare deplină față de Domnul. Prin urmare, cuvintele rostite de Iehova Israelului firesc sunt valabile cu o și mai mare putere pentru Israelul spiritual, și anume: „Dacă veți asculta cu adevărat glasul Meu [adică cu tărie, până la o certitudine, în întregime sau în complet] și veți păzi legământul Meu, atunci veți fi pentru mine o comoară deosebită deasupra tuturor oamenilor, căci tot pământul este al Meu.” Nu există nimic pe pământ la care omul să aibă un drept inerent și care este opozabil lui Dumnezeu. Tot ceea ce primește omul este prin bunăvoința lui Dumnezeu. Aceasta este cu precădere adevărat în ceea ce-i privește pe cei care au făcut legământ cu Iehova. Este scopul lui Iehova cel pe care îl duce El mai departe, nu cel al omului. Ceea ce și-a propus Dumnezeu, aceea El va face, și nici unei creaturi nu i se va permite să urmeze propriul său curs egoist contrar scopului lui Dumnezeu și, în același timp, să primească aprobarea lui Dumnezeu. La timpul cuvenit, tot ceea ce urmează în mod voit o cale contrară voinței lui Dumnezeu va fi distrus. În mod repetat, Cuvântul lui Dumnezeu evidențiază necesitatea absolută ca fiecare creatură să fie obedientă lui Dumnezeu, Creatorul. Nu ar putea exista nicio excepție de la acea regulă divină și nici nu există.}} | |{{raw:data:p|1|Numele lui IEHOVA simbolizează tot ceea ce este drept. Numele său nu ar putea fi justificat dacă el ar aproba ceva ce este nedrept. Ochii lui Iehova sunt puri și el nu poate privi nelegiuirea. (Habacuc 1:13). Neascultarea voită a poruncilor sale este o nedreptate sau o nelegiuire. Creatura care primește aprobarea lui Dumnezeu trebuie să fie ascultătoare. Această regulă imuabilă se aplică tuturor creaturilor sale. Când Dumnezeu a făcut un legământ cu Israel, el a subliniat necesitatea unei ascultări depline și complete. Israel, în legământul credincioșiei, i-a ilustrat pe israeliții spirituali în legământul pentru regat. Cei aleși ai lui Dumnezeu ca să se asocieze în ceruri cu Fiul său preaiubit sunt un popor aparte, iar aprobarea lor trebuie să fie precedată de ascultare deplină față de Domnul. Prin urmare, cuvintele rostite de Iehova Israelului firesc sunt valabile cu o și mai mare putere pentru Israelul spiritual, și anume: „Dacă veți asculta cu adevărat glasul Meu [adică cu tărie, până la o certitudine, în întregime sau în complet] și veți păzi legământul Meu, atunci veți fi pentru mine o comoară deosebită deasupra tuturor oamenilor, căci tot pământul este al Meu.” Nu există nimic pe pământ la care omul să aibă un drept inerent și care este opozabil lui Dumnezeu. Tot ceea ce primește omul este prin bunăvoința lui Dumnezeu. Aceasta este cu precădere adevărat în ceea ce-i privește pe cei care au făcut legământ cu Iehova. Este scopul lui Iehova cel pe care îl duce El mai departe, nu cel al omului. Ceea ce și-a propus Dumnezeu, aceea El va face, și nici unei creaturi nu i se va permite să urmeze propriul său curs egoist contrar scopului lui Dumnezeu și, în același timp, să primească aprobarea lui Dumnezeu. La timpul cuvenit, tot ceea ce urmează în mod voit o cale contrară voinței lui Dumnezeu va fi distrus. În mod repetat, Cuvântul lui Dumnezeu evidențiază necesitatea absolută ca fiecare creatură să fie obedientă lui Dumnezeu, Creatorul. Nu ar putea exista nicio excepție de la acea regulă divină și nici nu există.}} | ||
| − | {{raw:data:p|2|Regula imuabilă a lui Iehova, care cere ascultare, a fost evidențiată în drama profetică a justificării, pe care Iehova a cauzat să fie jucată de poporul său de legământ, Israel, sub comanda lui Iosua. Aceeași regulă este scoasă în evidență în împlinirea dramei, pe care Dumnezeu o dezvăluie poporului său, care se află acum sub comanda Mai Marelui Iosua, Cristos Isus. Iehova tocmai făcuse două mari miracole: unul, trecerea israeliților peste apele umflate ale Iordanului și celălalt, înfrângerea miraculoasă a Ierihonului; și prin aceste miracole El demonstrase pe deplin poporului Israel propria sa supremație. De ce oare ar îndrăzni un israelit, cât timp ar avea aceste două lucruri miraculoase proaspete în minte, să urmeze un curs contrar poruncii Celui Mai Înalt? Iosua rostise porunca, dar aceasta era porunca lui Iehova, iar israeliții nu aveau motive să se îndoiască de acest fapt.}} | + | {{raw:data:p|2|Regula imuabilă a lui Iehova, care cere ascultare, a fost evidențiată în drama profetică a justificării, pe care Iehova a cauzat să fie jucată de poporul său de legământ, Israel, sub comanda lui Iosua.}} |
| + | |{{raw:data:p|c|Aceeași regulă este scoasă în evidență în împlinirea dramei, pe care Dumnezeu o dezvăluie poporului său, care se află acum sub comanda Mai Marelui Iosua, Cristos Isus. Iehova tocmai făcuse două mari miracole: unul, trecerea israeliților peste apele umflate ale Iordanului și celălalt, înfrângerea miraculoasă a Ierihonului; și prin aceste miracole El demonstrase pe deplin poporului Israel propria sa supremație. De ce oare ar îndrăzni un israelit, cât timp ar avea aceste două lucruri miraculoase proaspete în minte, să urmeze un curs contrar poruncii Celui Mai Înalt? Iosua rostise porunca, dar aceasta era porunca lui Iehova, iar israeliții nu aveau motive să se îndoiască de acest fapt.}} | ||
}} | }} | ||
Versiunea de la data 6 decembrie 2021 17:07
Această pagină nu a fost verificată
TURNUL DE VEGHE
ANUNȚÂND REGATUL LUI IEHOVA
VOL. LX
15 APRILIE 1939
No.8
DRAMA JUSTIFICĂRII
Partea a 6-a
1 Numele lui IEHOVA simbolizează tot ceea ce este drept. Numele său nu ar putea fi justificat dacă el ar aproba ceva ce este nedrept. Ochii lui Iehova sunt puri și el nu poate privi nelegiuirea. (Habacuc 1:13). Neascultarea voită a poruncilor sale este o nedreptate sau o nelegiuire. Creatura care primește aprobarea lui Dumnezeu trebuie să fie ascultătoare. Această regulă imuabilă se aplică tuturor creaturilor sale. Când Dumnezeu a făcut un legământ cu Israel, el a subliniat necesitatea unei ascultări depline și complete. Israel, în legământul credincioșiei, i-a ilustrat pe israeliții spirituali în legământul pentru regat. Cei aleși ai lui Dumnezeu ca să se asocieze în ceruri cu Fiul său preaiubit sunt un popor aparte, iar aprobarea lor trebuie să fie precedată de ascultare deplină față de Domnul. Prin urmare, cuvintele rostite de Iehova Israelului firesc sunt valabile cu o și mai mare putere pentru Israelul spiritual, și anume: „Dacă veți asculta cu adevărat glasul Meu [adică cu tărie, până la o certitudine, în întregime sau în complet] și veți păzi legământul Meu, atunci veți fi pentru mine o comoară deosebită deasupra tuturor oamenilor, căci tot pământul este al Meu.” Nu există nimic pe pământ la care omul să aibă un drept inerent și care este opozabil lui Dumnezeu. Tot ceea ce primește omul este prin bunăvoința lui Dumnezeu. Aceasta este cu precădere adevărat în ceea ce-i privește pe cei care au făcut legământ cu Iehova. Este scopul lui Iehova cel pe care îl duce El mai departe, nu cel al omului. Ceea ce și-a propus Dumnezeu, aceea El va face, și nici unei creaturi nu i se va permite să urmeze propriul său curs egoist contrar scopului lui Dumnezeu și, în același timp, să primească aprobarea lui Dumnezeu. La timpul cuvenit, tot ceea ce urmează în mod voit o cale contrară voinței lui Dumnezeu va fi distrus. În mod repetat, Cuvântul lui Dumnezeu evidențiază necesitatea absolută ca fiecare creatură să fie obedientă lui Dumnezeu, Creatorul. Nu ar putea exista nicio excepție de la acea regulă divină și nici nu există.
2 Regula imuabilă a lui Iehova, care cere ascultare, a fost evidențiată în drama profetică a justificării, pe care Iehova a cauzat să fie jucată de poporul său de legământ, Israel, sub comanda lui Iosua.
Aceeași regulă este scoasă în evidență în împlinirea dramei, pe care Dumnezeu o dezvăluie poporului său, care se află acum sub comanda Mai Marelui Iosua, Cristos Isus. Iehova tocmai făcuse două mari miracole: unul, trecerea israeliților peste apele umflate ale Iordanului și celălalt, înfrângerea miraculoasă a Ierihonului; și prin aceste miracole El demonstrase pe deplin poporului Israel propria sa supremație. De ce oare ar îndrăzni un israelit, cât timp ar avea aceste două lucruri miraculoase proaspete în minte, să urmeze un curs contrar poruncii Celui Mai Înalt? Iosua rostise porunca, dar aceasta era porunca lui Iehova, iar israeliții nu aveau motive să se îndoiască de acest fapt.
