Pagină:Stapanirile-cele-mai-inalte.djvu/13: Diferență între versiuni

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
(Neverificat: Pagină nouă: Ra . Ep lămurit, că serviciul acestor slujitori este acela, de a, susţinea, regula, și autoritatea în biserică. Apostolul -îndeosebi arată, că pentru buna, re- gulă,...)
 
Corp-mesaj (pentru a fi introdus):Corp-mesaj (pentru a fi introdus):
Linia 1: Linia 1:
Ra . Ep
+
<div style="text-align:justify">
lămurit, că serviciul acestor  
+
Cu aceasta voiește să arate lămurit, că serviciul acestor slujitori este acela, de susține regula și autoritatea în biserică. Apostolul îndeosebi arată, că pentru buna regulă, pentru pace și pentru conștiință, să ne supunem legilor țărilor,dacă aceste legi nu se contrazic cu cele ale lui Dumnezeu.
slujitori este acela, de a, susţinea, regula, și autoritatea în  
+
<br>
biserică. Apostolul -îndeosebi arată, că pentru buna, re-
+
[[#question21|<sup id="paragraph21">21</sup>]]
gulă, pentru pace şi pentru conștiință, să ne supunem  
+
„Dați deci tutora (fie în biserică, fie în afara bisericii) cea ce se cuvine, celui cu darea, darea, celui cu vama, vama.” (vers 7) „Dările” și vămile reprezintă acele obligații financiare ce trebuie plătite de supușii unei țări pentru acoperirea cheltuielilor de guvernare al statului respectiv. Isus și ucenicii săi asemenea au plătit astfel de dări. La întrebarea, că este lucru potrivit, ca să se plătească dări către guvernul roman, Isus a răspuns: „Dați cezarului cele ce sunt ale cezarului, și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.- Matei 22:18-21.
legilor țărilor, dacă acestă legi nu se contrazic cu cele  
+
<br>
ale lui Dumnezeu. Ă :
+
[[#question22|<sup id="paragraph22">22</sup>]]
** „Daţi. deci tuturora (fie în biserică, fie în afară,
+
Dar ce cugetă apostolul prin aceea, când tot în acest vers spune: „Celui cu frica frică”? Înseamnă oare aceasta aceea, că creștinul trebuie să poarte frică și să se proștearnă înaintea servitorilor numiți ai bisericii? Preoți și bătrânii adunărilor s-au folosit de acest text, prin care și-au văzut un drept de a pretinde din partea comunității temere și onoare. Aplicarea acestui text în așa mod este nepotrivit. Cui să plătească membrele bisericii temere? Următoarele scripturi ne vor da răspunsul.
de biserică) ceiace se cuvine, celui cu darea, darea, ce-
+
<br>
lui cu vama, vama, (vers 7) „Dările« şi vămile repre-
+
[[#question23|<sup id="paragraph23">23</sup>]]
zintă acele obligaţiuni financiare ce trebuie plătite de  
+
„Supuneți-vă unui altuia în frica lui Dumnezeu.(Efeseni 5:21) „Respectați pe toți, iubiți frați, temeți-vă de Dumnezeu, onorați pe împăratul. Servilor supuneți-vă stăpânirilor voștri cu toată frica, nu numai celor buni și blânzi, dar și celor aspri” (1 Petru 2:17,18)
supușii unei ţări pentru âcoperirea, cheltuelilor de gu-
+
<br>
nea au plătit, astfel de dări. La întrebarea, că este-lueru..
+
[[#question24|<sup id="paragraph24">24</sup>]]
potrivit, ca să se plătească dări. către guvernul roman,  
+
Creștinul nu trebuie să se teamă de om. „Frica de om cursă întinde, dar cel ce se încrede în Domnul, acela va fi scăpat.(Proverbe 29:25) Aceia ce se încred neclintiți în Domnul, nu se tem de cei ce le-ar putea strica oamenii. „Prin credință Moise când s-a născut, a fost ascuns de părinții săi trei luni, fiindcă l-au văzut prunc frumos, și nu s-au temut de ordinul regelui (păgân). Prin credință a lăsat Egiptul ne temându-se de urgia regelui, căci a rămas statornic ca și cum ar vedea pe cel nevăzut.” - Evrei 11:23,27.
Isus a răspuns: „Daţi cesarului cele ce sunt ale cesaru.
+
<br>
lui, și lui Dumnezeu cele .ce sunt ale luj Dumnezeu. -  
+
[[#question29|<sup id="paragraph29">29</sup>]]
Matei 22 : 18—81, | | o
+
</div>
22 Dar ce cugetă aBostolul -prin aceia, când tot în  
 
acest verset spune: „Celui cu frica frică:? Înseamnă  
 
oare aceasta aceia, că creştinul trebuie să poarte frică :
 
Şi să se proştearnă înaintea, servitorilor numiţi ai bise-.
 
ricii? Preoţii şi. bătrânii adunărilor s'au folosit de acest  
 
text, prin care şi-au văzut un drept dea pretinde din  
 
partea comunităţii temere şi onoare. Aplicarea acestui.  
 
-* »Supuneţi-vă unul altuia în frica, lui Dumnezeu.  
 
(Efeseni 5:21). „Respectaţi pe.toţi, iubiţi. trăţi, teme
 
; de Dumnezeu, . onoraţi pe. împăratul. Servilor sugi
 
nețivă' Stăpâxilor voştri cu. toată “frica, nu “numai cej
 
buni și blânzi, dar şi celor aspri.“ ([ Petru 2:17,$
 
„Ci de veţi suferi pentru dreptate fericiţi veţi Îi, şi să
 
nu:vă temeț. de dânşii nici să nu, vă tulburaţi, ci să-stin-
 
"ţii pe Domnul Dumnezeul vostru în iuimele voastre şi
 
pe Domnul oștirilor, De el
 
„=. SăVărtemeţi și să vă înfricoșaţi!“ — Isaia 8 : 13,
 
v 3* Creştinul nu trebuie să se teamă de om. „Frica  
 
de om cursă întinde, dar cel ce se încrede în Domnul,  
 
acel va ti scăpat.(Proverbe 29:25) Aceia ce se în-
 
4” “cred neclintiţi : în Domnul, nu se tem de ceiacei le-ar .  
 
| - “putea, strica” oamenii, Prin credinţă -Moise: când s'a năs-
 
| cutia, fost ascuns de părinţii săi trei luni, fiindcă Pau vă-  
 
Poza prime irumos, şi nu S'au temut de ordinul regelui  
 
| (păgân). Prin credinţă,
 
4" Urgia regelui, căci a rămas statornic caşicum ar- vedea '
 
pe cel nevăzut.“ — Evrei 41 :23, 27.  
 
r *5 Este pedeplin scriptural şi de
 
cotese. stăpânirea, şi pe cari Domnul îi va, pedepsi. Des-
 
pre acestia stă 'seris: „Indrăzneţi, 'aroganţi fiind, nu se
 
cutremură a vorbi rău de autorităţi.“ (I Petru 2 : 10)
 
| is |
 
y
 
„ Yernare al statului respectiv. Isus şi ucenicii săi aseme. . interesele. Impărăţiei,
 
:nul Dumnezeul. lui Izrael:
 
nu. pofteşti
 
a lăsat Egiptul -netemându-se. de, 22 Ce-ar putea să îndemne pe cinova,
 
- său ca pe sine însuşi,
 
- de el, şi nu-i va, cauza;
 
9
 
Asemenea și acestia văzând îşi spureă corpul, despre-
 
țuiesc domnia şi defaimă, demnităţile.“ — Iuda 8.
 
* Apostolul spune maideparte: „Celui cu onoarea,
 
onoare“. Ce a înțeles el oare despre aceste cuvinte?
 
Scriptura ne lămureşte cui este creştinul dator cu onoa-
 
rea. „Ca toţi să onoreze pe Fiul, precum onorează, pe
 
Părintele. Cel ce nu onorează pe Fiul, acela nu onorea-
 
ză pe Părintele care Va trimis.“ (loan 5:22,23) „Res-
 
pectaţi pre toţi, iubiţi frăţi, temeţi-vă de Dumnezeu,
 
şi onoraţi pe Rege (Christos) Dacă un bătrân al adu-
 
nării se osteneşte pe baza cuvântului adevărului pentru
 
atunci este demn pentru îndoită
 
onoare şi apreciere. Dacă, însă este contrar cu. merul
 
Domnului, şi se împotriveşte la învăţăturile care arată
 
lucrarea Domnului, acela nu este demn de nici un fel de
 
onoare. (1 Timoteiu 5 :17) „Deaceia iată ce zice Doin-
 
Spusesăm că și casa ta şi
 
casa tatălui rău au să umble întotdeauna înaintea, Meu,
 
Si. acum zice „Domnul, departe de mine lucrul acesta!
 
Căci voi cinsti pe cine mă, cinstește, dar ceice mă des-
 
preţiuiesc, vor. fi despreţuiţi.i — Samuil 2 : 80.
 
--*7 „Nimănui cu nimie nu fiţi datori, decât numai
 
cu iubirea, căci cel co iubește pe altul acela a împlinit
 
legea, (vers 8) Aici esţe depusă regula, că creștinii sunț
 
datori ca să se iubească unii pe alţii, adeca, să “păzească
 
cu iubire; interesele, unii altora. 'Trebuie să se nizuiască
 
cu zel. pentru a tace bine unu] altuia. In acesata, găsim
 
otivul adevărat Pentruce trebuie să se supună creștinii
 
ilor potrivite și bune. !
 
|
 
aceia: să nu comiţi adulter, să nu ucizi,
 
+ să.nu mărturisești. mărţurie mincinoasă,; să
 
(a altuia) şi oricare alt “ordin se cuprinde în
 
ăcest cuvânt, adeca: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe
 
tine însuţi, (vers 9) Când apostolul zice: „că aceia.
 
atunci ne punem întrebarea: Pentuce? Răspunsul: Din
 
iubire. să nu căiniţi adulter, să, nu mori, să nu furi, să,
 
nu mărturiseşti mărturie mincino să, și să nu poftești
 
ce este a altuia. Lucrurile înșirate aici, pe cari creş-
 
tinul nu e permis să le făptuiască, sunt; păvate sâvârşite.
 
împotriva, legei lui Dumnezeu. Este drept că legile ce-
 
ior mai multe națiuni arată aceste lucruri ca role. Dacă
 
însă creştinul numai de aceia se ferește de făptuirea
 
acestor fărădelegi, pentrucă legile ţării le pedepseşte! cu
 
legea, atunci pornirea creştinului nu este potrivită,
 
să comită adul-
 
ter, omop, furt, sau mărturie mincinoasă?. La tot cazul
 
numai egoismul, cars este contrarul iubirei. Dacă cine-
 
va iubeşte pe Dumnezeu şi pe semenii săi, acela, nu va,
 
“Sâvârși aceste păcate. Dacă iubește pe fratele său, a-
 
* “unei nuci ya pricinui acestuia nedreptate. Numai pofte
 
„egoiste. sau blăstămate
 
pot conduce pe unii la, sâvârşirea,
 
Dacă cineva, aşa iubește pe seamănul
 
atunci va dovedi neegoism faţă
 
cu voinţa ceva rău. Din această
 
17
 
acestor lucruri,
 

Versiunea de la data 20 martie 2020 19:58

Această pagină nu a fost verificată


Cu aceasta voiește să arate lămurit, că serviciul acestor slujitori este acela, de susține regula și autoritatea în biserică. Apostolul îndeosebi arată, că pentru buna regulă, pentru pace și pentru conștiință, să ne supunem legilor țărilor,dacă aceste legi nu se contrazic cu cele ale lui Dumnezeu.
21 „Dați deci tutora (fie în biserică, fie în afara bisericii) cea ce se cuvine, celui cu darea, darea, celui cu vama, vama.” (vers 7) „Dările” și vămile reprezintă acele obligații financiare ce trebuie plătite de supușii unei țări pentru acoperirea cheltuielilor de guvernare al statului respectiv. Isus și ucenicii săi asemenea au plătit astfel de dări. La întrebarea, că este lucru potrivit, ca să se plătească dări către guvernul roman, Isus a răspuns: „Dați cezarului cele ce sunt ale cezarului, și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.” - Matei 22:18-21.
22 Dar ce cugetă apostolul prin aceea, când tot în acest vers spune: „Celui cu frica frică”? Înseamnă oare aceasta aceea, că creștinul trebuie să poarte frică și să se proștearnă înaintea servitorilor numiți ai bisericii? Preoți și bătrânii adunărilor s-au folosit de acest text, prin care și-au văzut un drept de a pretinde din partea comunității temere și onoare. Aplicarea acestui text în așa mod este nepotrivit. Cui să plătească membrele bisericii temere? Următoarele scripturi ne vor da răspunsul.
23 „Supuneți-vă unui altuia în frica lui Dumnezeu.” (Efeseni 5:21) „Respectați pe toți, iubiți frați, temeți-vă de Dumnezeu, onorați pe împăratul. Servilor supuneți-vă stăpânirilor voștri cu toată frica, nu numai celor buni și blânzi, dar și celor aspri” (1 Petru 2:17,18)
24 Creștinul nu trebuie să se teamă de om. „Frica de om cursă întinde, dar cel ce se încrede în Domnul, acela va fi scăpat.” (Proverbe 29:25) Aceia ce se încred neclintiți în Domnul, nu se tem de cei ce le-ar putea strica oamenii. „Prin credință Moise când s-a născut, a fost ascuns de părinții săi trei luni, fiindcă l-au văzut prunc frumos, și nu s-au temut de ordinul regelui (păgân). Prin credință a lăsat Egiptul ne temându-se de urgia regelui, căci a rămas statornic ca și cum ar vedea pe cel nevăzut.” - Evrei 11:23,27.
29