Pagină:Drama-of-vindication-part-VI-1939.djvu/5: Diferență între versiuni

De la Ro JW United
Jump to navigation Jump to search
Corp-mesaj (pentru a fi introdus):Corp-mesaj (pentru a fi introdus):
Linia 3: Linia 3:
 
{{raw:data:c
 
{{raw:data:c
 
|{{raw:data:p|c|(Apoc. 7: 9-17) este o clasă pământească și constituie „celelalte oi” ale sale (Ioan 10:16), pe care le va aduna la el înainte de Armaghedon și că era obligația și datoria, precum și marele privilegiu al rămășiței să transmită mesajul oamenilor cu bunăvoință înainte de Armaghedon, pentru ca aceștia să poată căuta refugiu, pentru că după Armaghedon va fi prea târziu să îi adune și ar fi prea târziu pentru rămășiță să facă această lucrare. Dar, contrar acestei revelații din partea Domnului, au apărut rapid unii „înțelepți” auto-proclamați, care s-au convins pe ei înșiși și pe alții că „adevărata mare lucrare va veni după Armaghedon”, lucrare care ei, aceiași „înțelepți” o vor face și aceeași „înțelepți” vor apărea în special în lumina reflectoarelor ca cei măreți și mult în avantajul lor propriu. Proclamarea mesajului regatului în mijlocul „creștinătății” nu este doar pentru a avertiza „creștinătatea” despre dezastrul iminent care o amenință, ci și pentru a permite oamenilor cu bunăvoință care s-ar putea afla în „creștinătate” să audă sunetul vesel al trâmbițelor și să primească avertizare și să alerge spre organizația Domnului pentru protecție. Aceste mari adevăruri au fost revelate de Domnul poporului său în 1935, dar „atoateștiutorii” menționați mai sus, precum cei care i-au raportat lui Iosua, au spus, în esență: „Chiar dacă „marea mulțime” trebuie să fie o clasă pământească, ceea ce este foarte îndoielnic, acum nu este momentul să mergem după ei și să îi adunăm; lucrarea de adunare a „marii mulțimi” va urma Armaghedon-ului, iar apoi noi (cei înțelepți) vom face acea mare lucrare; prin urmare, orice efort special depus acum ar fi destul de prematur. Așteptați ca Domnul să-Și împlinească partea, care trebuie să se limiteze la clasa spirituală; nu depuneți acum un efort atât de mare pentru a scoate pe toată lumea în teren și a-i pune pe toți să muncească din greu inutil, pentru că acum nu sunt decât câțiva care pot fi strânși, dacă sunt și aceia. Nu există nicio ocazie ca toată rămășița să se ocupe acum în beneficiul „marii mulțimi”, care poate fi adunată numai după Armaghedon. Și oricum, unde este „marea mulțime”? Nu o vedem.” Aceasta a fost esența argumentării celor care s-au considerat importanți și viitori conducători ai organizației lui Dumnezeu; și așa au mers printre cei din poporul Domnului în 1935, predicând astfel de doctrine nescripturale sau teorii despre „o mare lucrare după Armaghedon”, iar unii mai naivi i-au crezut și i-au urmat.}}
 
|{{raw:data:p|c|(Apoc. 7: 9-17) este o clasă pământească și constituie „celelalte oi” ale sale (Ioan 10:16), pe care le va aduna la el înainte de Armaghedon și că era obligația și datoria, precum și marele privilegiu al rămășiței să transmită mesajul oamenilor cu bunăvoință înainte de Armaghedon, pentru ca aceștia să poată căuta refugiu, pentru că după Armaghedon va fi prea târziu să îi adune și ar fi prea târziu pentru rămășiță să facă această lucrare. Dar, contrar acestei revelații din partea Domnului, au apărut rapid unii „înțelepți” auto-proclamați, care s-au convins pe ei înșiși și pe alții că „adevărata mare lucrare va veni după Armaghedon”, lucrare care ei, aceiași „înțelepți” o vor face și aceeași „înțelepți” vor apărea în special în lumina reflectoarelor ca cei măreți și mult în avantajul lor propriu. Proclamarea mesajului regatului în mijlocul „creștinătății” nu este doar pentru a avertiza „creștinătatea” despre dezastrul iminent care o amenință, ci și pentru a permite oamenilor cu bunăvoință care s-ar putea afla în „creștinătate” să audă sunetul vesel al trâmbițelor și să primească avertizare și să alerge spre organizația Domnului pentru protecție. Aceste mari adevăruri au fost revelate de Domnul poporului său în 1935, dar „atoateștiutorii” menționați mai sus, precum cei care i-au raportat lui Iosua, au spus, în esență: „Chiar dacă „marea mulțime” trebuie să fie o clasă pământească, ceea ce este foarte îndoielnic, acum nu este momentul să mergem după ei și să îi adunăm; lucrarea de adunare a „marii mulțimi” va urma Armaghedon-ului, iar apoi noi (cei înțelepți) vom face acea mare lucrare; prin urmare, orice efort special depus acum ar fi destul de prematur. Așteptați ca Domnul să-Și împlinească partea, care trebuie să se limiteze la clasa spirituală; nu depuneți acum un efort atât de mare pentru a scoate pe toată lumea în teren și a-i pune pe toți să muncească din greu inutil, pentru că acum nu sunt decât câțiva care pot fi strânși, dacă sunt și aceia. Nu există nicio ocazie ca toată rămășița să se ocupe acum în beneficiul „marii mulțimi”, care poate fi adunată numai după Armaghedon. Și oricum, unde este „marea mulțime”? Nu o vedem.” Aceasta a fost esența argumentării celor care s-au considerat importanți și viitori conducători ai organizației lui Dumnezeu; și așa au mers printre cei din poporul Domnului în 1935, predicând astfel de doctrine nescripturale sau teorii despre „o mare lucrare după Armaghedon”, iar unii mai naivi i-au crezut și i-au urmat.}}
 +
}}

Versiunea de la data 14 decembrie 2021 16:27

Această pagină nu a fost verificată


15 Aprilie, 1939
TURNUL DE VEGHE
117


(Apoc. 7: 9-17) este o clasă pământească și constituie „celelalte oi” ale sale (Ioan 10:16), pe care le va aduna la el înainte de Armaghedon și că era obligația și datoria, precum și marele privilegiu al rămășiței să transmită mesajul oamenilor cu bunăvoință înainte de Armaghedon, pentru ca aceștia să poată căuta refugiu, pentru că după Armaghedon va fi prea târziu să îi adune și ar fi prea târziu pentru rămășiță să facă această lucrare. Dar, contrar acestei revelații din partea Domnului, au apărut rapid unii „înțelepți” auto-proclamați, care s-au convins pe ei înșiși și pe alții că „adevărata mare lucrare va veni după Armaghedon”, lucrare care ei, aceiași „înțelepți” o vor face și aceeași „înțelepți” vor apărea în special în lumina reflectoarelor ca cei măreți și mult în avantajul lor propriu. Proclamarea mesajului regatului în mijlocul „creștinătății” nu este doar pentru a avertiza „creștinătatea” despre dezastrul iminent care o amenință, ci și pentru a permite oamenilor cu bunăvoință care s-ar putea afla în „creștinătate” să audă sunetul vesel al trâmbițelor și să primească avertizare și să alerge spre organizația Domnului pentru protecție. Aceste mari adevăruri au fost revelate de Domnul poporului său în 1935, dar „atoateștiutorii” menționați mai sus, precum cei care i-au raportat lui Iosua, au spus, în esență: „Chiar dacă „marea mulțime” trebuie să fie o clasă pământească, ceea ce este foarte îndoielnic, acum nu este momentul să mergem după ei și să îi adunăm; lucrarea de adunare a „marii mulțimi” va urma Armaghedon-ului, iar apoi noi (cei înțelepți) vom face acea mare lucrare; prin urmare, orice efort special depus acum ar fi destul de prematur. Așteptați ca Domnul să-Și împlinească partea, care trebuie să se limiteze la clasa spirituală; nu depuneți acum un efort atât de mare pentru a scoate pe toată lumea în teren și a-i pune pe toți să muncească din greu inutil, pentru că acum nu sunt decât câțiva care pot fi strânși, dacă sunt și aceia. Nu există nicio ocazie ca toată rămășița să se ocupe acum în beneficiul „marii mulțimi”, care poate fi adunată numai după Armaghedon. Și oricum, unde este „marea mulțime”? Nu o vedem.” Aceasta a fost esența argumentării celor care s-au considerat importanți și viitori conducători ai organizației lui Dumnezeu; și așa au mers printre cei din poporul Domnului în 1935, predicând astfel de doctrine nescripturale sau teorii despre „o mare lucrare după Armaghedon”, iar unii mai naivi i-au crezut și i-au urmat.
{{{2}}}